Chișinăul intră în luna august fără un buget aprobat, funcționând în continuare pe alocări provizorii. Blocajul instituțional persistă, în ciuda promisiunilor repetate ale autorităților. Primăria și consilierii PAS își pasează responsabilitatea, într-o confruntare tot mai deschisă, în timp ce serviciile publice și investițiile capitalei sunt paralizate de lipsa fondurilor stabile.
Consilierii partidului de guvernământ acuză administrația Ion Ceban că nu oferă transparență în planificarea cheltuielilor și că bugetul ar fi gândit mai degrabă ca instrument de imagine politică decât ca instrument de dezvoltare urbană. De cealaltă parte, Primăria susține că toate propunerile legale au fost incluse, dar lipsa de cvorum și abținerile repetate blochează procedura de vot.
Bugetul Chișinăului a fost înaintat spre aprobare de șapte ori în acest an, dar fiecare tentativă s-a soldat cu scandaluri, boicoturi și amânări. În lipsa unui consens, orașul operează pe un buget provizoriu, fără posibilitatea de a implementa proiecte noi sau de a acoperi în mod corespunzător necesitățile urgente ale locuitorilor.
Criza bugetară a generat deja un deficit de peste 500 de milioane de lei, afectând funcționarea sistemului de transport public, lucrările de infrastructură, reabilitările din cartiere și întreținerea școlilor și grădinițelor. Tensiunile dintre Primărie și majoritatea din Consiliul Municipal au ajuns la un punct mort, iar victimele sunt, ca de obicei, cetățenii.
Situația seamănă izbitor cu cea din 2023, când același blocaj politic a paralizat activitatea orașului timp de luni întregi. Chișinăul pare condamnat la un cerc vicios al instabilității administrative, în care războaiele politice sunt mai importante decât nevoile reale ale comunității.
