Noi de-aicea nu plecam!
Ieri, am vazut in strada tineri disperati. Niste fete chiar plangeau. Pe fetele lor intristate incremenisera lacrimile obidei, ale durerii si neputintei. „PLECaM DIN ?ARA ASTA!!!”. Atat am auzit, ca raspuns la intrebare.
Ieri, pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant mergeau tineri si tinere intr-un mars al tacerii. Ei au pierdut prima lor incaierare cu comunistii si erau disperati. Ei au fost siguri ca vor invinge, insa cineva, cineva de la ei de acasa, dintre ai lor, i-a tradat. Este pentru prima data in viata mea cand vad tineri plangand doar pentru ca au castigat comunistii niste alegeri. Ieri, am vazut in strada oameni care se mirau: „Nu se poate!”, „Ne mojet biti!”. Si nu erau deloc tineri acesti oameni care se cruceau. Ieri, o colega a probozit-o pe bunica-sa de la tara pentru ca a votat comunistii. „Tu pentru asa cuvinte trebuiesti dusa in Siberia!”, i-a trantit receptorul bunica.
Oricat de multa nedreptate au generat alegerile din 5 aprilie, ele au reliefat doua fenomene extraordinare si valoroase pentru viitorul RM: a) un electorat constient anticomunist si b) o noua clasa politica anticomunista si constienta de responsabilitatea pe care si-a asumat-o. Acest electorat, care si-a permis un vot categoric si strict orientat, a eliminat de pe arena politica partide care, pur si simplu, erau in plus. Erau niste formatiuni – unele cu oameni buni – care imitau crampeie din doctrina politica sau repetau mesajul unuia din cei doi poli care s-au conturat dupa alegeri – comunist si liberal-democratic. Diacov a imitat „stabilitatea”, Braghis a imitat „bunastarea”, ambele monopolizate propagandistic de Voronin; Pavlicenco a incercat sa rezolve, intr-o singura campanie electorala, doua probleme capitale si peste masura puterilor – eliminarea comunismului si dezradacinarea coruptiei; Rosca nici nu a incercat o campanie electorala, ci a mizat doar pe un electorat de ocazie, ademenit candva din banii bugetari daruiti de comunisti. De fapt, Voronin si-a incheiat astfel opera de nimicire a PPCD, chiar cu ajutorul liderului acestuia.
Nu este pentru prima data cand in RM inving comunistii. Alegerile de duminica insa, prin rezultatul lor, au constituit o ofensa la adresa bunului-simt, ele reprezinta o consecinta a unui proces electoral fraudat din start. Impotriva optiunii democratice si proeuropene a cetatenilor Moldovei a luptat intreaga masina de stat.
Comunistii au folosit, brutal, fara nicio jena, banii publici, institutiile publice, CCA, CEC, politia, procuratura, securitatea, audiovizualul public – toate resursele administrative si tot ceea ce constituie autoritatea unui stat. Ei au demonstrat intregii lumi ca institutiile statului din RM sunt amorale si scoase din cadrul democratic, sunt compromise si aservite unui singur om si partidului acestuia.
Rezultatul acestor alegeri este consecinta unei fraude enorme, comisa si admisa la nivel de stat, si aceasta frauda urmeaza a fi nu numai constatata, ci si evaluata, contestata si lichidata. Sarcina celor trei formatiuni liberale si a societatii civile este de a le face dreptate acelor tineri si tinere care, ieri, protestau intr-un mars al tacerii si… al durerii. La 5 aprilie 2009, ei investisera in speranta si in viitor. Ce facem cu ei?