Alegerile parlamentare din 28 septembrie au scos în evidență diferențele regionale ale prezenței la vot în Republica Moldova. Municipiul Chișinău s-a clasat pe primul loc, cu aproape 55% dintre alegători care și-au exprimat opțiunea, arătând o implicare solidă a cetățenilor capitalei. Participarea activă reflectă interesul urban pentru deciziile politice și nivelul mai ridicat de informare electorală.
Pe locurile următoare s-au situat Criuleni, Bălți și Dondușeni, fiecare cu peste 49% participare. Zonele din nord și centru demonstrează astfel o mobilizare bună, indicând că cetățenii sunt conștienți de impactul votului asupra politicilor locale și naționale. Experții consideră că aceste rezultate sunt un semnal că anumite comunități rurale sau urbane se raportează activ la procesul democratic, spre deosebire de altele.
La polul opus se află Cantemir, Basarabeasca și Briceni, cu o prezență la vot sub 40%. Lipsa participării în aceste regiuni ridică semne de întrebare asupra accesului la informație, motivației electorale și a nivelului de încredere în instituțiile statului. În Găgăuzia, prezența a fost de 45%, marcând o mobilizare modestă comparativ cu nordul și centrul țării.
În diaspora, până la ora 22:00, aproximativ 272 de mii de cetățeni și-au exercitat dreptul de vot. Procesul electoral a continuat însă în mai multe țări, unele secții de vot rămânând deschise până seara târziu, ceea ce poate influența cifrele finale. Diaspora rămâne un actor important în stabilirea rezultatelor, iar implicarea ei arată interesul cetățenilor pentru politica de acasă chiar și de la distanță.
În ansamblu, aceste date arată că mobilizarea alegătorilor variază semnificativ între regiuni și comunități. Zonele cu prezență redusă ar putea reprezenta teren vulnerabil pentru campanii viitoare, iar autoritățile și partidele trebuie să analizeze cauzele absenteismului pentru a crește implicarea democratică la următoarele scrutine.
