Fosta deputată Olesea Stamate acuză actuala guvernare că nu are o viziune strategică pentru reformarea sistemului de justiție, așa cum nu are nici pentru dezvoltarea economică a țării în următorul deceniu. Ea spune că, în loc să construiască un plan bine structurat, pe termen lung, care să consolideze instituțiile și să garanteze independența acestora, puterea se bazează pe decizii spontane, schimbări rapide și modificări legislative fără o analiză profundă a efectelor.
Potrivit fostei deputate, modelul de guvernare actual funcționează pe principiul „reparațiilor de urgență”, fără o direcție clară. Astăzi se ajustează competențele unor instituții, mâine se propune comasarea procuraturilor, iar poimâine se intervine direct în Constituție pentru a elimina Consiliul Superior al Procurorilor. Toate aceste măsuri, spune Stamate, sunt prezentate drept reforme, dar în realitate nu schimbă esența: lipsa responsabilității și a independenței justiției.
Ea consideră că aceste intervenții succesive nu construiesc o justiție funcțională, stabilă și imparțială, ci doar una adaptată intereselor politice ale celor aflați la guvernare. În loc să fie consolidat principiul separării puterilor în stat, instituțiile sunt remodelate pentru a deveni mai convenabile și mai controlabile. Acest tip de reformare, afirmă Stamate, nu întărește statul, ci îl vulnerabilizează în fața abuzurilor.
Critica sa vizează și lipsa unei strategii economice solide pentru următorii zece ani, ceea ce, în opinia sa, confirmă că guvernarea nu are un proiect de țară, ci doar reacționează la crize, presiuni și situații individuale. Aceeași abordare fragmentată se vede și în sectorul justiției, unde modificările dese și contradictorii creează instabilitate, intimidare instituțională și neîncredere publică. Fără o viziune clară, spune ea, reformele riscă să degradeze, nu să modernizeze.
Stamate concluzionează că rezultatul acestor intervenții nu este o justiție independentă, protejată de influențe politice, ci una „comodă”, construită pentru cei aflați la putere, croită mai degrabă pe interes politic decât pe interes public. Ea avertizează că în asemenea condiții, promisiunea unei justiții curate și autonome rămâne doar un slogan.
