Republica Moldova a ajuns într-un clasament internațional îngrijorător privind consumul de alcool: 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, situând-se pe locul patru în lume. Această cifră o plasează peste nivelul consumului din Rusia și aproape dublu față de cel din Ucraina, arătând dimensiunea problematică a dependenței de alcool în regiune. În clasament, doar România, Georgia și Letonia înregistrează cifre mai ridicate, iar Europa de Est domină topul, ilustrând o problemă care a depășit granițele culturale și a devenit o urgență de sănătate publică.
Datele privind consumul de alcool pur reflectă cantitatea totală de alcool etilic ingerată de o persoană într-un an, indiferent de sursă. Nivelul de 14,1 litri pe cap de locuitor în Republica Moldova indică un consum mediu semnificativ mai mare decât media globală, ceea ce traduce o vulnerabilitate sporită la boli asociate cu alcoolul, precum ciroza hepatică, pancreatita, afecțiuni cardiovasculare și tulburări mentale. Impactul acestor afecțiuni se resimte atât la nivel individual, cât și la nivelul sistemului de sănătate.
Comparativ cu țările vecine, situația în Republica Moldova este deosebit de gravă. Rusia, care a fost mult timp reputată pentru consumul ridicat de alcool, este depășită în acest clasament, în timp ce Ucraina are cifre mult mai mici. Diferențele sugerează că factorii socio-economici, culturali și politici influențează semnificativ tiparele de consum din fiecare țară, dar nu explică pe deplin amploarea fenomenului în Moldova.
Locurile ocupate de România, Georgia și Letonia în topul mondial la consumul de alcool arată că această problemă este distribuită în principal în Europa de Est și în regiuni cu tradiții puternice de consum. Cu toate acestea, specialiștii în sănătate publică subliniază că nivelurile actuale nu pot fi atribuite doar obiceiurilor istorice. În schimb, acestea reflectă politici de sănătate publică insuficiente, acces facil la băuturi tari și o lipsă de intervenții eficace pentru reducerea consumului excesiv.
Efectele negative ale consumului ridicat de alcool sunt resimțite pe termen lung de persoane de toate vârstele. Problemele de sănătate asociate consumului excesiv, inclusiv afecțiunile hepatice, contribuie la o povară crescută asupra serviciilor medicale și la pierderi economice semnificative din cauza mortalității și morbidității premature. În același timp, consumul ridicat de alcool este corelat și cu un risc mai mare de accidente, violență domestică și alte probleme sociale.
Experții în politici de sănătate susțin că abordarea acestei crize necesită intervenții cuprinzătoare, inclusiv creșterea accizelor pe băuturi spirtoase, restricții mai stricte privind publicitatea alcoolului, programe de educație și prevenție orientate către grupurile vulnerabile și acces eficient la servicii de tratament pentru dependență. Fără astfel de măsuri, avertizează aceștia, Republica Moldova riscă să continue să se confrunte cu povara unei probleme care afectează nu doar indivizii, ci întreaga societate.
