Actualitate

Scut aerian comun România-R. Moldova, cu implicarea Ucrainei: Ce soluții propun liderii politici de la Chișinău împotriva dronelor

Discuțiile privind securizarea spațiului aerian al Republicii Moldova iau amploare la Chișinău, după incidentele recente în care șapte drone au survolat ilegal teritoriul național. Ideea încheierii unor acorduri de securitate cu România și Ucraina după modelul Azerbaidjan – Turcia, a fost enunțată în premieră de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, fiind ulterior reluată sub forma unor propuneri concrete de cooperare de către liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, și susținută de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Propunerea inițială a lui Alexandru Tănase

Primul care a lansat public această inițiativă a fost fostul președinte al Curții Constituționale din Republica Moldova, Alexandru Tănase. Într-o postare pe Facebook, acesta a propus deschiderea unor negocieri cu România și Ucraina pentru încheierea unor acorduri de alianță și asistență militară reciprocă, după modelul relației dintre Azerbaidjan și Turcia.

Reacția lui Alexandru Tănase a venit în contextul în care șapte drone au încălcat spațiul aerian al țării, iar cinci dintre ele au căzut la sol, avertizând că este doar o chestiune de timp până când un astfel de aparat se va prăbuși peste o casă și va ucide oameni. „Neutralitatea nu poate însemna neputință, iar dreptul la autoapărare nu poate rămâne doar o prevedere pe hârtie”, a subliniat fostul șef al Înaltei Curți, punctând că protestele diplomatice nu sunt suficiente și pledând totodată pentru un set de măsuri graduale față de Federația Rusă, printre care expulzarea lui Oleg Ozerov și introducerea regimului de vize.

Mecanismul propus de Renato Usatîi și apelul la negocieri

Ulterior, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a solicitat încheierea unui acord bilateral urgent cu România, argumentând că Republica Moldova are nevoie de soluții imediate pentru a face față amenințărilor aeriene, întrucât dezvoltarea unui sistem propriu de apărare antiaeriană necesită timp.

Mecanismul propus de Renato Usatîi vizează trei direcții principale de cooperare cu Bucureștiul:

Schimbul rapid de informații radar între instituțiile de profil ale celor două state;

Avertizarea timpurie a populației în cazul detectării unor ținte aeriene neautorizate;

Intervenția aviației române, care, la solicitarea expresă și cu autorizarea autorităților de la Chișinău, să poată intercepta și, la necesitate, neutraliza dronele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova.

„Declarațiile și apelurile la 112 nu pot opri o dronă”, a declarat Renato Usatîi, subliniind urgența unor măsuri tehnice și militare concrete. Pe lângă cooperarea cu România, politicianul a pledat și pentru inițierea unor negocieri directe pe cale diplomatică, inclusiv cu Federația Rusă, în vederea prevenirii și opririi acestor survolări ilegale.

Alexandru Tănase propune modelul Azerbaidjan – Turcia

Mai mult, consider că aceste amenințări repetate la adresa securității Republicii Moldova justifică deschiderea unor negocieri cu România și Ucraina privind încheierea unor acorduri de alianță și asistență militară reciprocă, după modelul relației dintre Azerbaidjan și Turcia.

Neutralitatea nu poate însemna neputință, iar dreptul la autoapărare nu poate rămâne doar o prevedere pe hârtie. Este timpul să înțelegem că protestele diplomatice, oricât de ferme, nu sunt suficiente pentru a proteja securitatea țării și viața cetățenilor noștri. Republica Moldova are nevoie de măsuri concrete, nu doar de declarații de indignare.

Igor Grosu susține și el implicarea României și a Ucrainei

Propunerea privind parteneriatul cu România a primit susținerea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit informațiilor relatate de Ziarul Național. Șeful Legislativului a confirmat oportunitatea unei astfel de colaborări, argumentând că statul vecin dispune de capacități superioare de monitorizare și interceptare aeriană.

Totodată, Igor Grosu a venit cu o completare, sugerând implicarea Ucrainei în această formulă de securitate, datorită experienței acumulate de Kiev în gestionarea atacurilor aeriene.

„Susțin colaborarea nu doar cu România, dar și cu Ucraina”, a afirmat Igor Grosu, precizând că partea ucraineană deține în prezent tehnologii avansate și mai accesibile din punct de vedere financiar pentru detectarea și combaterea dronelor și a rachetelor.

Aceste demersuri au loc pe fondul intensificării dezbaterilor publice și instituționale de la Chișinău privind vulnerabilitatea spațiului aerian al Republicii Moldova și necesitatea modernizării sistemelor de supraveghere și apărare a teritoriului național.

Alexandru Matei

1 comentariu

  1. Bucura faptul ca se cauta solutii urgente, concrete. Nu ma mira, ca dl Alexandru Tanase a fost primul in aceste cautari, e demn de urmator presedinte, drept, ca doar daca dna Maia Sandu nu devine presedinte al intregitei Romanii. La o adica, si dl Alexandru Tanase are capacitatile necesare pentru orice post din ambele state romanesti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *