Ozerov, lecție de lingvistică: De ce crede că „moldoveneasca” diferă de română

Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, s-a făcut oleacă „lingvist” și a decis să argumenteze faptul că limba „moldovenească” ar fi diferită de cea română, pornind de la câteva cuvinte care i se par rusești.

În cadrul unei conferințe de presă cu jurnaliști din regiunea transnistreană, diplomatul a susținut că „moldoveneasca” ar fi mai veche, că numeroase cuvinte ar fi fost împrumutate din rusă și că folosirea îndelungată a alfabetului chirilic ar demonstra legăturile istorice cu Rusia. Numai că argumentele sale, susțin jurnaliștii deschide.md, amestecă etimologii diferite, confundă limbile slave cu limba rusă și ignoră istoria scrisului românesc.

Pentru a-și demonstra teoria, Ozerov a prezentat câteva exemple pe care le-a considerat concludente.

„Când văd că acolo este o cantitate uriașă de cuvinte rusești, în această limbă: «vesel», «bogat», iar băiat la plural e «boieț». Și aici în general nu trebuie să explici nimic”, a afirmat diplomatul.

Tocmai aici ar fi fost, însă, nevoie de explicații, susțin jurnaliștii. Cuvintele „vesel” și „bogat” sunt, într-adevăr, de origine slavă. Dar slav nu înseamnă automat rusesc.

„Vesel” provine din vechea slavă, fiind înrudit cu forme întâlnite în mai multe limbi slave. La fel, „bogat” este explicat etimologic printr-un termen slav vechi. Asemănarea cu formele rusești actuale nu demonstrează că româna le-ar fi împrumutat din rusa modernă, au explicat redactorii deschide.md.

Limba slavonă, folosită secole la rând în biserică și în cancelariile medievale din spațiul românesc, a avut un rol important în transmiterea vocabularului de origine slavă. În alte cazuri, cuvintele au intrat în română prin contactele directe cu populațiile slave, inclusiv cele sud-slave, cu mult înainte de apariția statului rus modern.

Cât despre „băiat” și pluralul „băieți”, asemănarea sonoră sugerată de Ozerov cu rusescul „боец” (luptător) nu constituie o demonstrație etimologică, afirmă jurnaliștii. Potrivit acestora, cuvântul românesc „băiat” are o etimologie discutată, iar pluralul „băieți” este format potrivit regulilor morfologice ale limbii române. Nu există temei pentru a deduce originea sa rusească din această simplă asemănare.

„Cu alte cuvinte, ambasadorul a găsit câteva cuvinte care îi sună familiar și a tras concluzia că ele provin din rusă. Lingvistica istorică funcționează însă prin documentarea formelor vechi, a evoluțiilor fonetice și a contactelor dintre limbi, nu prin identificarea unor sonorități asemănătoare”, au declarat reprezentanții deschide.md.

Ozerov a continuat demonstrația cu alte exemple: „ceașcă”, „ceaun”, „citi” și chiar „prigătesc”, sugerând că acestea ar proveni direct din limba rusă.

Potrivit dicționarelor etimologice, cuvântul „ceașcă” are origine slavă, fiind legat de termenul „чаша”, prezent în diferite limbi slave. Dicționarul etimologic român indică și forme înrudite din poloneză și bulgară. Așadar, asemănarea cu rusescul „чашка” nu este suficientă pentru a demonstra un împrumut din rusă.

Situația devine și mai interesantă la cuvântul „ceaun”. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul provine din tătară, cu o formă corespunzătoare și în ucraineană. Prin urmare, exemplul ales de Ozerov pentru a demonstra influența rusă trimite, de fapt, la alte limbi.

Verbul „a citi” provine din slavul „читать”, potrivit dicționarelor etimologice. Este încă un împrumut slav vechi, nu o dovadă că româna ar fi preluat cuvântul din rusa contemporană.

Cât despre „prigătesc”, forma invocată de diplomat nu este forma literară românească. Dacă Ozerov se referă la un regionalism sau la o formă influențată de rusescul „приготовить”, eroarea este una crasă. Asta pentru că însuși cuvântul „pregătesc” reprezintă una dintre nenumăratele dovezi ale originii latine a limbii române (prefixul „pre” vine din latină și înseamnă „înainte de”).

„Aici este eroarea fundamentală a argumentației sale: diplomatul tratează toate asemănările dintre română și rusă ca pe dovezi ale unei filiații directe. Or, limbile slave au o origine comună și numeroase cuvinte înrudite. Un termen întâlnit în rusă poate exista și în bulgară, sârbă, ucraineană sau în slavona veche, fără să fi fost împrumutat din rusă”, au subliniat jurnaliștii.

Influența slavă asupra românei este un fapt istoric recunoscut de lingviști. Transformarea acestei influențe într-o presupusă dovadă a originii rusești a limbii este însă o interpretare fără fundament științific.

Citește continuarea pe deschide.md.