A fost lansat cel de al treilea Barometru Demografic „Republica Moldova – o țară tânără fără tineri?”

Prezentând rezultatele analizei, autoarea studiului Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare în cadrul Centrului de Cercetări Demografice, a declarat că Republica Moldova are cei mai nefavorabili indicatori printre țările din regiune referitor la tineri. Peste 31% dintre tinerii angajați au locuri de muncă informale, iar 10,4% din tineri lucrează fără contracte individuale de muncă.

Datele Barometrului arată, că pentru anul de studii 2011-2012 numărul tinerilor plecați la studii peste hotare constituia 20.538 mii, iar în 2013-2014 acesta a crescut până la 24.642 mii. În același timp, peste 16% din tineri din Republica Moldova sunt plecați la muncă sau sunt în căutarea unui loc de muncă peste hotare.

“Emigrarea în masa a tinerilor duce la pierderi cantitative și calitative a capitalului uman. În condițiile create, se impun măsuri stringente de ameliorare a situației tinerilor, de extindere a drepturilor și a posibilităților acestora în special prin investiții prioritare în educație, sănătate, locuri de muncă”, a subliniat autoarea Barometrului Mariana Buciuceanu-Vrabie.

La capitolul sănătatea tinerilor studiul constatată că incidența infecțiilor cu transmitere sexuală rămâne una înaltă în rândul tinerilor, 6 din 10 persoane infectate cu infecții sexual transmisibile în Moldova fiind din în grupul de vârstă 15-29 ani. Totodată, circa 14% dintre cazurile noi depistate cu infecția HIV în anul 2013 revin pe seama persoanelor în vârstă de 15-24 ani. Datele statistice atestă diminuarea ponderii tinerilor cu cunoștințe comprehensive despre căile de transmitere HIV/SIDA de la 40,5% în anul 2005 la circa 32% în 2013.

Indicatori privind perfomanța educativă a populației Republicii Moldova

În pofida faptului că în Republica Moldova se implementează Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2020, finanțarea redusă a activităților planificate nu asigură deocamdată rezultate scontate, iar tergiversarea reformelor socioeconomice și politice agravează situația. De aceea, integrarea problemelor tinerilor în politicile sectoriale la etapa de elaborare, dar și monitorizarea aplicării politicilor și acțiunilor din alte domenii, cum ar fi: educația, sănătatea, piața muncii și bunăstarea, pot fi mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor tinerilor și ameliorarea calității vieții acestora.

Creșterea gradului de participare a tinerilor la viața comunității şi stimularea activismului civic prin intermediului structurilor locale de tineret va sigura un loc pentru tineri la masa de luare a deciziilor, care îi vizează direct.

Printre alte recomandări importante se enumeră extinderea serviciilor sociale şi de asistență medicală de calitate, inclusiv în domeniul sănătății sexuale și reproductive, dezvoltarea serviciilor de asistență psihologică (servicii de consiliere și de terapie) și educație pentru viața de familie.

Analiza a fost efectuată de Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova.