El a preferat să rămână anonim, astfel pseudonimul pe care și l-a ales este Umbreaco.

Personal, el nu consideră consumul de marijuana intrarea în lumea drogurilor, cel puțin nu în cazul său. Crede că, în mare parte, a fost influențat de prietenii care erau dornici de senzații noi, iar el, fiind slab de caracter, mai asculta și muzică hip-hop în care se promova consumarea drogurilor. Îi povesteau prietenii, auzea în cântece și se întreba oare cum se simte cineva după…?

„Ne sărea muștarul grav de tot”

Totul a început de la amfetamină și i-a plăcut. „Îmi dăruia inspirație, scriam mult în acea perioadă, însă cât de multă energie-mi dădea prima zi, îmi lua înapoi dublu a doua zi, eram ca un robot. Atunci mai luam o doză și-mi reveneam”, explică Umbreaco.

Obținea amfetamina foarte ușor, de la un cunoscut care avea o sursă în sectorul Botanica. Era un preț foarte accesibil pentru el. Umbreaco cumpăra un gram de amfetamină cu 600 de lei, care-i ajungea pe două săptămâni. „Era pură, era marfă bună și în prima perioadă ne simțeam bine. Pe lângă asta consumam și Ecstasy. Le combinam pentru a obține efectul de cocaină și ne sărea muștarul grav de tot. Trei-patru zile la rând consumam, făceam un maraton, timp în care nu dormeam și nu mâncam practic deloc”, povestește Umbreaco. După ce se drogau, el și companionii lui hoinăreau prin oraș, delirau, iar pentru a-și permite să cumpere următoarea doză de amfetamină vindeau marijuana, luată de prin suburbiile capitalei.

Primul „drum” tras spre heroină

„Mi-aduc și-acum aminte de primul „drum” tras. Eram după o discotecă, dimineața și eram singurul din compania în care mă aflam căruia-i era somn. Atunci ei au scos niște pietre albe și au făcut un drumuleț. Mi-au zis să trag încetișor pe nas și-o să mă simt bine. După 5-10 minute, făceam așezări într-un picior, ceea ce n-aș putea face acum. Primul album solo, tot pe amfetamină a fost scris. Trăiam în iluzia aceasta plină de inspirație și continuam să-mi măresc doza”, își amintește cu regret Umbreaco. Așa și-a ars căile nazale, dar acesta a fost abia începutul.

Părinții îi observau indispoziția, dar suspectau doar c-ar putea fuma marijuana pe la discoteci. „Eram mereu nemulțumit, negativist, nici nu-mi dădeam seama că eram așa. În plus, fumam mult hașiș adus din Turcia. Pe el făceam bani nebuni, pe zi puteam câștiga câte 200$. Cu ei cumpăram amfetamină, iar roțile (Ecstasy) ni le trimiteau din Franța”, își amintește Umbreaco. Dar „norocul” nu l-a ocrotit mereu. Într-o zi se înțelesese cu dealerul de amfetamină să se întâlnească într-o clădire părăsită din centrul Chișinăului, însă furnizorul a anunțat poliția că tatăl lui Umbreaco are bani. „Ei m-au pândit și atunci când am vrut să-mi iau doza, mi-au dat una peste față și m-au înhățat. Le-am zis îndată că tata este fost colaborator de poliție. El a venit, le-a dat șase mii de lei și m-au lăsat în pace”, afirmă eroul nostru. Pentru deținere și consum de droguri, Umbreaco risca să primească de la doi până la șase ani de închisoare.

Tentativă eșuată

Într-una din zile, venise acasă beat și drogat, o combinație care provoacă și agresivitate. Tatăl lui și-a dat seama că ceva nu este în regulă și a discutat cu el. „Ai probleme? Noi o să te înțelegem, noi nu te alungăm de-acasă, vrem să te ajutăm”, a încercat el. Umbreaco se simțea deja rău, faptul că nu se alimenta cât timp era sub efectul amfetaminei i-a agravat ulcerul, atunci a acceptat ajutorul părinților. Pe atunci avea doar 17 ani.

„Am fost la Centrul „P. Rareș”, staționarul de zi, unde mi s-a spus că de la amfetamină nu există dezintoxicare și că am nevoie de un psiholog”, spune Umbreaco. A fost trimis la Centrul obștesc pentru persoanele dependente de substanţe psiho-active „Pas cu Pas” ca să urmeze programul „Viață nouă”, unde a mers doar trei luni, timp în care nu a consumat niciun fel de droguri. A încetat să mai frecventeze ședințele lor crezându-se tratat, deși programul dura un an și jumătate. „Au trecut doar câteva zile și am mers la un dealer, cu pretextul că iau pentru altcineva. Am intrat în baie, mi-am făcut o linie și… s-a început!”, povestește Umbreaco. Amfetamina îi dădea senzația eronată că este rege, „dar urma sevrajul și mă simțeam un nimeni, tu ești rău și toți sunt răi, viața-i urâtă și tu plângi!”.

„Drogându-mă, o îngrop pe mama”

Atunci a apărut „salvarea” – heroina, al cărei preț ajungea la 1500 de lei, dacă ai cunoscuții potriviți. „Când m-am spart cu heroină prima oară, am simțit cum mi s-au relaxat toți mușchii, eram foarte liniștit. Totul era prea bine. De atunci nu-mi mai trebuia amfetamină. Problemele serioase, însă, s-au început când am dat de heroina neagră!”, exclamă Umbreaco. O perioadă a locuit la primul său dealer. Când revenea acasă, avea deja seringa pregătită pentru a doua zi dimineață. Se trezea cu mari dureri de picioare provocate de același drog, însă odată cu administrarea heroinei, nu mai simțea nimic.

Umbreaco a continuat să aibă probleme cu poliția, a accidentat mașina familiei și a înțeles că trebuie să se oprească. I-a povestit totul mamei sale, i-a cerut ajutorul, i-a arătat venele. „Mama mi-a zis că cea mai mare frică a ei a fost ca fiul ei să fie un drogat. În aceste două săptămâni, de când sunt curat, fac analize și perfuzii. Mama mi-a fost mereu alături. Acum am înțeles că ea este cel mai bun prieten al meu și că, drogându-mă, nu mă-ngrop pe mine, ci pe ea. Mi s-a schimbat radical viața, în aceste săptămâni”, povestește Umbreaco. Părinții l-au susținut, au găsit cei mai buni medici, iar fiul lor le-a dat toți banii câștigați din vânzarea drogurilor.

Un simplu ceai și o discuție…

Zilele acestea a realizat că poate savura viața fără catalizatori, și-a redescoperit mica surioară, s-a revăzut cu vechii prieteni cu care pierduse legăturile. „Am primit așa o satisfacție de la un simplu ceai și o discuție, cum nu poate oferi niciun drog”, explică el. Cel mai important pentru el acum este să aibă alături oameni buni, să evolueze, căci regretă că a pierdut mult timp din viață și că și-a distrus sănătatea. Amfetamina i-a stricat dinții și i-a agravat ulcerul, iar heroina l-a îmbolnăvit de hepatita A, i-a distrus ficatul și splina și i-a ars venele. Umbreaco, însă, este unul din norocoși, căci „colegul de seringă” are SIDA.

„Scăparea mea a fost faptul că m-am rupt cu totul de acea lume, am rupt legăturile cu toți cei cu care mă drogam, îi evit când îi văd pe stradă. Oricât de buni prieteni mi-au fost, le-am zis: „Bă, frate, nu mă mai căuta!”, eu vreau altă viață”, spune Umbreaco.

Acum a revenit la programul „Viață nouă”, iar la clinică i s-a explicat că trebuie să „vâslească împotriva fluxului, altfel va redeveni leguma care a fost”. Umbreaco planifică să plece vara în Germania să câștige niște bani ca om de serviciu în școli. Citește foarte mult din Nietzsche, Eliade, Papini, Dostoievski.

 
Umbreaco:

„Tot controlul asupra drogurilor este menținut de poliție. Să vrea statul, în 24 de ore, în Moldova nu ar fi niciun punct de distribuire a heroinei. Un polițist mi-a spus că mi se vor da câte 50 de grame de amfetamină pentru vânzare și vindeam. Tot se aduce prin poliție și se fac bani mari pe aceste droguri. Dealerul meu avea câte zece clienți și de pe fiecare făcea zilnic câte 50$. Numai în sectorul Botanica sunt 20 de puncte de comercializare a heroinei”.