Astfel, conform Legii Bugetului de Stat, bugetul Academiei de Științe (AȘM) a fost redus pentru anul viitor cu 48 de milioane de lei, adică de la 394 la 346 milioane lei. Decizia a stârnit controverse atât în rândul comunității științifice, cât și în cel al societății civile și al politicienilor.
Săptămâna trecută, membrii AȘM au adresat, în numele comunității științifice, o scrisoare deschisă, „S.O.S. – Știința autohtonă în pericol”, către președintele Nicolae Timofti, premierul Vlad Filat și spicherul Parlamentului Marian Lupu, în care deplâng reducerea drastică a bugetului pentru Academie și prin care solicită rectificarea bugetului de stat pentru anul viitor.
„Diminuarea bugetului AȘM, lovitură distrugătoare pentru știință și viitorul țării”
Respectiv, în scrisoare este menționat că „diminuarea drastică doar a bugetului pentru sfera științei și inovării indică lichidarea a cel puțin șapte instituții științifice, disponibilizarea a mai mult de 500 de colaboratori, inclusiv 250 de cadre tinere și sistarea cercetărilor de care țara are strictă necesitate, fapt ce este estimat ca o lovitură distrugătoare pentru știința și viitorul țării”.
Totodată, Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, califică acțiunea colegilor din executiv, drept o acțiune nechibzuită, nemotivată, pripită și care va plasa imaginea științei în RM într-un loc foarte jos și va accelera exodul tinerelor talente.
„Anul trecut, ONU a ieșit cu o declarație către toate țările ca să argumenteze finanțarea științei, întrucât au demonstrat că știința, dacă este finanțată mai mult cu 1-2 % din PIB, diminuează sărăcia și dezvoltă societatea. Eu cred că este o rea-voință a politicului de astăzi față de comunitatea științifică”, a declarat Gheorghe Duca, președintele AȘM, într-un interviu pentru radio Europa Liberă.
Știința este confundată cu Academia de Științe
De partea cealaltă a baricadei, atât deputați, cât și experți economici susțin că decizia Parlamentului de a reduce din bugetul AȘM este una corectă. „În R. Moldova este confundată eronat știința cu Academia de Științe. Mai mult de jumătate din cercetările științifice se fac în afara Academiei de Științe, în universități. Avem o situație foarte proastă când știință fac unii, iar banii îi primesc alții”, precizează Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei de economie, buget și finanțe din Parlamentul RM, în alt interviu pentru radio Europa Liberă.
Totodată, vizavi de argumentul lui Gheorghe Duca că vor fi disponibilizați mai mult de 500 de colaboratori ai AȘM, expertul economic IDIS „Viitorul” Gheorghe Costandachi a menționat pentru TIMPUL că AȘM trebuie să dea dovadă că este capabilă de a organiza procesele corect și de a mobiliza mijloacele financiare, în așa mod, încât să mențină rezultatele și să obțină altele mult mai performante cu resurse mai mici.
„Orice țară, fără un sistem educațional bine conformat rigorilor la zi și fără un domeniu al științei și cercetării concentrat pe rezultate, este condamnată la dispariție. Mai mult, fiind vorba despre disponibilizări din funcții și lichidarea entităților, aceasta e foarte simplu de realizat, de către oricine”, a spus Gheorghe Costandachi.
Potrivit expertului, din discuțiile sale cu mai mulți tineri cercetători plecați, a constatat că majoritatea dintre ei vor să creeze produse științifice în R. Moldova, însă cei mai talentați tineri emigrează și realizează performanțe uluitoare în multe din domeniile de cercetare fundamentală și aplicativă în țările europene.
Totodată, deputații și experții relatează că, până la momentul actual, nu există niciun raport detaliat despre faptul cum se distribuie fondurile în Academie. „AȘM deține în componența sa entități care generează venituri și sunt facilitate la plata impozitelor. Care este venitul total real (nu cel declarat) al acestor întreprinderi și ce se face cu el?”, menționează Gheorghe Costandachi.
Reformarea AȘM trebuie realizată în mai multe etape
De altfel, experții se întreabă dacă cercetarea și știința corespund rigorilor și necesităților societății și care sunt metodele de organizare și formele de administrare ale acestora în Moldova, întrucât, de la constituirea RM și până în prezent, nu există niciun indicator al științei moldovenești, care să explice rezultatele activității acestei academii.
„Pe parcursul a 22 de ani de activitate a Academiei de Științe, perioadă destul de lungă, consider eu, nu au fost elaborați și reproduși indicatori simpli, precum cei de resurse, de produs, de eficiență și de rezultat. Probabil că a sosit timpul în care fiecare administrator să poarte responsabilitatea de administrare corectă a banilor publici”, a remarcat expertul economic IDIS „Viitorul”.
Astfel, expertul Gheorghe Costandachi afirmă că procesul de reformare a AȘM trebuie realizat în mai multe etape. Potrivit lui, la prima etapă este necesară efectuarea unui audit a patru componente, pe toate dimensiunile și echidistant, precum urmează: auditul performanței AȘM, auditul calității managementului proceselor din AȘM, auditul cheltuielilor, auditul surselor de finanțare și distribuirea fondurilor financiare.
„Rezultatele auditului vor prezenta situația reală din cadrul AȘM pe parcursul a mai multor ani, imaginea reală pe toate componentele, despre care vor fi trase concluziile respective și formulate recomandările necesare”.
Ulterior, urmează stabilirea misiunii AȘM, distribuirea sarcinilor pe domeniile necesare societății și economiei, iar structura și forma de administrare ale AȘM trebuie readuse la realitate și aduse la performanțe, argumentează experții.
De aceeași părere este și Veaceslav Ioniță care a precizat că Academia de Științe, fiind în formatul actual, dacă nu se va reforma în regim de urgență, RM va avea o problemă în relațiile cu instituțiile europene, deoarece, în prezent, Academia de Științe nu este eligibilă pe plan european.
„Noi avem în Parlament un proiect de lege prin care vom crea un Consiliu al Științei, care trebuie să fie independent, electiv, iar membrii să fie aleși, dar nu numiți birocratic, prin lege. Noi, pe lângă Academia de Științe, avem o sumedenie de universități unde se face într-adevăr știință”, a spus Veaceslav Ioniță.
În concluzie, experții precizează că în statele dezvoltate, majoritatea științei este efectuată de societatea civilă și instituțiile superioare, iar rolul academiei se reduce la proceduri simbolice de acordare a medaliilor, premiilor, distincțiilor etc.
Gheorghe Costandachi, expert IDIS „Viitorul”: Un pas foarte important pentru cercetarea și știința din RM a fost semnarea, la 11 octombrie 2011, la Bruxelles, a Memorandumului de Înțelegere între Uniunea Europeană și R. Moldova privind asocierea țării noastre la cel de-al Șaptelea Program Cadru al Comunității Europene pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică (PC7).
Gheorghe Duca, președintele AȘM: „Nu vreau să ne comparăm cu SUA, care au avut 430 de miliarde pentru anul acesta. Eu vreau să ne comparăm cu țări mai mici ca noi: Slovenia, de exemplu, care are 2 mln. locuitori și unde știința se finanțează cu 800 mln. euro, Estonia, cu 1,2 mln. locuitori. Cât s-a finanțat știința? 360 mln. euro. Dar noi avem 22 mln. euro”.
