Statul medieval Moldova a apărut prin transferul nobilimii valahe din Maramureşul aflat sub suzeranitatea regatului ungar (legenda lui Dragoş Vodă, descălecarea lui Bogdan Vodă). În mod asemănător, la sud de Carpaţi, statul Valahia a apărut prin transfer de nobilime valahă din Transilvania supusă regatului ungar. Cele două state au avut o istorie comună de 500 de ani. Dinastiile domnitoare de la Suceava (mai apoi, Iaşi) şi Târgovişte (mai apoi, Bucureşti) s-au înrudit şi încuscrit de nenumărate ori. Voievozii s-au luptat şi s-au împăcat. Unii au trecut de pe un tron pe celălalt de mai multe ori. Cele două ţări au avut de înfruntat în jumătatea de mileniu aceleaşi pericole: suzeranitatea maghiară şi poloneză, asaltul Imperiului Otoman. De multe ori au fost aliate, de multe ori au fost duşmane. Instituţiile şi legislaţia celor două ţări erau aproape identice. Limba vorbită de oameni era aceeaşi. Până la urmă, unificarea trebuia să se întâmple.
Şi s-a întâmplat fără război, în mod paşnic. Din 24 ianuarie 1859, din momentul în care s-a votat unirea Principatului Valahiei cu Principatul Moldovei, ambele state au dispărut din cadrul relaţiilor internaţionale (data precisă a unificării totale este 1862, însă unirea din 1859 este fenomenul fundamental). A apărut un stat nou, numit iniţial Principatele Unite, mai apoi România. Nu este un fenomen unic în istoria lumii. Regatele Saxoniei, Bavariei şi Prusiei s-au unit şi a apărut Germania. Multele regate şi ducate din peninsula italiană s-au unit pentru a forma statul Italia. Şi mai sunt şi alte exemple. Istoria Bavariei s-a contopit în istoria Germaniei. La fel şi istoria statului Moldova s-a dizolvat în istoria statului România.
De ce nu poate avea pretenţia Republica Moldova să fie continuatoarea istoriei voievodatului medieval Moldova? Pentru că nu făcea parte din Principatul Moldovei atunci când acesta s-a unit cu Principatul Valahiei. Teritoriul actualei Republici Moldova se afla în componenţa Imperiului Rus cu statut de gubernie – un simplu teritoriu ocupat ilegal, aflat sub administrarea Moscovei, lipsit de legi proprii. Teritoriul dintre Prut şi Nistru a avut pentru scurt timp rang de stat independent – fără însă să fie recunoscut la nivel internaţional. În 1918, la Chişinău a fost declarată Republica Democrată Moldova care s-a unit cu România. Simbolurile, capitalele, documentele şi mormintele voievozilor statului medieval Moldova se găsesc în România.
Dacă în şcoli urmează să se predea istoria Republicii Moldova, corect ar fi să înceapă de la 27 august 1991. Dacă se doreşte să se predea istoria Moldovei – atunci nu trebuie ocoliţi anii 1812, 1859, 1878, 1918, 1941. Iar dacă se ajunge la evenimentele din aceşti ani, istoria Moldovei se transformă în istoria românilor.
Sursa: ARHIVA TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
Istoria unui popor (neam) nu e aceeasi cu istoria unui stat nici macar in cazul statelor nationale. Un popor se formeaza in multe secole sau mii de ani, un stat poate aparea sau disparea intr-o zi. Herodot si-a inceput bine Istoriile scriind despre popoare, despre originea, obiceiurile lor , numind apoi zeitatile acestora si pe unii conducatori importanti. Cronicile s-au referit in primul rand la conducatori, la razboaiele lor si colateral la traditiile popoarelor. Poporul roman, la fel ca multe altele, a existat cu mult inainte de-a avea un stat propriu. Apoi a avut trei, apoi unul, iar acum are doua. Alte popoare inca n-au unul: ex. poporul kurd. In scoli, si asa e normal, se invata istoria unui popor.