În cadrul materialului trecut dedicat creșterii de legume în sere am descris cum în sezonul rece nici un producător din țară nu se avântă să investească în agricultură, din cauza prețurilor mari la întreținerea unei sere pe timpul iernii, cât și a prețurilor neloiale pe piața internă a legumelor.

La început de februarie, crescătorii de legume în seră pregătesc materialul săditor și efectuează primele lucrări agricole. Ei spun că scumpirea produselor energetice și devalorizarea leului vor influența direct prețul legumelor autohtone din acest an.

Scumpiri de 15 la sută

Iurie Bivol deține 3,5 hectare de sere pe care cultivă legume de timpuriu. Producătorul spune că, în acest an, prețul la semințe și îngrășăminte a crescut cu 15 la sută. „Evident că aceste scumpiri se vor răsfrânge asupra prețului final al legumelor. Dar trebuie să ținem cont că și prețul la gazele naturale și cărbune a crescut. Iar un factor important în creșterea unei producții calitative este și forța de muncă. Chiar zilele acestea, lucrătorii de la seră s-au apropiat de mine și au cerut o remunerare mai mare. În următoarele zile când vom începe sezonul de recoltare, vom sta la discuții și vom vedea care ar fi posibilitatea de a le oferi oamenilor un salariu mai bun, fiindcă și oamenilor le este greu în aceste condiții de criză”, subliniază producătorul din satul Costești, raionul Ialoveni.

Semințele pe care le folosește pentru creșterea legumelor sunt procurate din Uniunea Europeană. Producătorul susține că acestea sunt mai scumpe, dar totodată mai calitative decât produsele locale. Prețul semințelor și al îngrășămintelor a crescut doar pe piața locală, din motiv că moneda națională s-a devalorizat față de cea europeană, iar transferând prețul în lei, agricultorii moldoveni sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar.

Importatorii de semințe spun că și clienții au început să se conformeze cu noile prețuri, chiar dacă acestea sunt în continuă creștere în ultimii ani. Victor Ambros, reprezentantul unei companii de import a materialului săditor, a spus că agricultorii nu vor avea de ales decât să facă investițiile necesare, care evident vor crea valuri de scumpiri. „Clienții noștri deja au făcut comandă de materialul săditor cu care lucrează mai mulți ani. Și chiar dacă prețurile au crescut, ei sunt dispuși să prelucreze suprafețele de pământ exact în aceleași cantități ca anul trecut. Dar care vor fi prețurile finale, rămâne să vedem, căci acestea nu sunt influențate doar de materialul săditor”, susține antreprenorul.

Fermierii caută semințe locale

Însă, din cauza prețurilor mari la material săditor, nu toți producătorii sunt dispuși să scoată bani grei din buzunar și apelează la semințele de proveniență locală. Robertino Bajureanu din satul Trinca, raionul Edineț, folosește doar material săditor produs din țară în serele și câmpurile cultivate de el. „Chiar dacă nu se poate compara calitatea cu semințele aduse din Europa, producția noastă este la fel de bună. Iar motivul procurării semințelor din Moldova este prețul mic al acestora. Noi nu ne permitem să cumpărăm semințe de import, fiindcă ne bate la buzunar. Iar oamenii în final nu ar mai cumpăra legumele noastre”, spune bărbatul. Pe cei patru ari pe care le cultivă împreună cu familia sa, producătorul crește ardei, ceapă și tomate cu semințe autohtone.

Sergiu Urâtu din Criuleni, un producător de semințe locale, ne spune că prețul la materialul săditor autohton nu s-a mărit. Motivul susținut de acesta este că produsul moldovenesc se vinde oricum destul de rău, iar o ulterioară creștere ar ruina agricultorii noștri. „Nu vrem să pierdem din clienții pe care îi avem. Dar păstrând prețul, încercăm să îi încurajăm să se mențină pe piață pentru ca moldovenii să consume produse locale”, spune producătorul din Criuleni. În sera sa, acesta produce și crește material săditor de roșii, castraveți și ceapă.

Experții spun că, în ultimii ani, există o tendință ca prețurile să crească. Acestea sunt influențate de schimbările de pe piața internă și externă. „Noi trebuie să intrăm într-o structură a prețurilor care reflectă realitățile noastre economice. Astfel, vom putea echilibra cheltuielile producătorilor și cele ale consumatorilor, decât să ne plângem mereu că trebuie să ne confruntăm cu scumpirile”, a declarat expertul Dumitru Budianschi de la Expert-Grup.

Am intrat într-un magazin de semințe din preajma Pieței Centrale din Chișinău, unde vânzătorul ne-a spus că prețurile pentru semințele cu amânuntul nu s-au scumpit. Un pachet de semințe de castraveți costă în jur de șase lei, iar cele de roșii până la nouă lei, iar semințele de varză costă în jur de zece lei. Pentru semințele prelucrate care se vând la bucată, o sămânță de roșie costă până la un leu.

Datele statistice arată că în ultimii nouă ani s-a micșorat suprafața terenurilor pe care se cultivă legumele (varză, castraveți, tomate, ceapă, mazăre și bostănei). Dacă în anul 2006 statistica număra 42,2 mii de hectare în anul 2014, această cifră a ajuns la 31,9 mii de hectare, cu aproximativ 25 la sută mai puțin. La fel, a scăzut și producția produselor agricole în țară pentru anul 2015 cu până la 17 la sută mai puțin, în comparație cu anul 2013.