Aceasta însă poate fi considerată doar una teoretică, având în vedere propunerile ambiţioase de dezvoltare a acestui sector cu o precizare vagă a surselor financiare care vor acoperi cheltuielile. Strategia a fost avizată pozitiv de ministerele de resort şi urmează a fi examinată la şedinţa Cabinetului de miniştri.

 Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte prevede trecerea treptată a efectivelor de taurine de la casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi construcţia noilor ferme dotate cu utilaje moderne. Se preconizează, de asemenea, aplicarea metodei însămânţărilor artificiale pentru obţinerea fermelor de prăsilă, care va asigura producerea laptelui calitativ, conform normelor. Pentru implementarea strategiei sunt necesare 7 miliarde de lei…

De unde luăm bani?

Vitalie Cioban, şeful Direcţiei zootehnie din cadrul MAIA, a spus că sectorul de lapte este unul strategic pentru R. Moldova. Dar, totodată, circa 97% din efectivul de animale sunt întreţinute în gospodării individuale. „Din acest motiv, laptele nostru nu este calitativ. Ne propunem ca până în 2027 să producem 960 mii tone de lapte pe an”, a afirmat V. Cioban. Potrivit lui, moldovenii consumă aproximativ 180 kg de lapte pe an. Norma cuvenită este de 298 kg pe cap de locuitor. „Nu avem nici fond genetic cu un potenţial bun de reproducere. Actualmente doar 1% din taurinele din ţară sunt animale de prăsilă, iar conform procesului tehnologic, acest număr trebuie să reprezinte 25 la sută din total”, a mai spus el.

Evident, şeful Direcţiei zootehnie recunoaşte că planul financiar al strategiei nu este expus în mod amănunţit. Astfel, banii vor fi repartizaţi în felul următor: fermierii vor trebui să acopere 20 % din cheltuieli, adică să scotocească buzunarul pentru reconstrucţia fermelor. Alte 20 la sută vor fi investite de fabricile de procesare a laptelui, dacă nu cu sume financiare, atunci măcar cu scrisori de garanţie, statul va contribui cu circa 35% prin subvenţionarea procurării animalelor de prăsilă şi a utilajului tehnologic, iar restul banilor urmează să vină de la investitori, care încă nu au fost identificaţi. „Avem foarte mult de lucrat. Căutăm soluţii şi modalităţi de obţinere a banilor”, ne-a convins Vitalie Cioban.

Vaci luate în leasing

O altă întrebare la care nu ne-a putut răspunde reprezentantul MAIA şi care este prevăzută în strategie este implicarea Guvernului în facilitarea leasingului animalelor de prăsilă, utilajelor tehnologice, tehnicii şi agregatelor pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor. Deocamdată, ministerul nu ştie cum va implementa această prevedere.

Opinia expertului

Grigore Daraban, consultant în agrobusiness, Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova, „AGROinform”

Sectorul zootehnic din agricultura R. Moldova este unul dintre cele mai slab dezvoltate. Actualmente există foarte puţine ferme în extravilan, iar cantităţile de lapte produs de gospodăriile individuale sunt mai mici decât cele din perioada colhozurilor. Probleme avem şi în sectorul procesării laptelui, care este monopolizat. Câteva companii procesatoare au dezvoltat reţele de colectare a laptelui pe tot teritoriul Moldovei, în cadrul cărora îşi dictează preţurile.

Importăm produse lactate, în special caşcaval, întrucât calitatea materiei prime nu ne permite să le producem.

„AGROinform” are un proiect finanţat de suedezi, care ajută la crearea cooperativelor de colectare şi comercializare a laptelui. Am acordat suport la dezvoltarea a şase cooperative, în cadrul cărora producătorii au posibilitatea să negocieze preţul la care îşi vând laptele. Referitor la leasingul animalelor, acesta este o alternativă destul de complicată. Nu ştiu care instituţie financiară ar dori o astfel de colaborare. Ar trebui să existe o înţelegere trilaterală între Guvern, bănci şi fermieri, pentru că băncile nu ar dezvolta asemenea servicii pe cont propriu. Fermierii nu văd o perspectivă în dezvoltarea pieţei, de aceea nu investesc în domeniul zootehnic.

 Animale de prăsilă – animale tinere, rezultate în urma reproducţiei dirijate; animal domestic de rasă bun pentru reproducere.

 La 01.01.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete bovine de rasă pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc, Roşie Estoniană şi în ultimii doi ani Holshtein şi Simmental), inclusiv 154,4 mii vaci şi 26,9 mii junci. Bovinele sunt întreţinute în 94 de ferme zootehnice de producere a laptelui şi de către144,6 mii deţinători individuali de animale (câte 1-2 vaci în gospodărie). În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de producere a laptelui.