Timp de mai mulţi ani oamenii de ştiinţă au urmărit o lungă crevasă formată în apropiere de vîrful gheţarului nordic Petermann din Groenlanda. În cursul zilei de luni, sateliţi ai NASA au indicat faptul că acest gheţar s-a spart complet, ducînd la formarea unui aisberg de aproximativ 120 de kilometri pătraţi.
Aproximativ 4/5 din suprafaţa Groenlandei este acoperită cu o calotă glaciară masivă. Gheţarul Petermann era poziţionat în mare parte pe sol, dar avea şi un segment pe apă, iar în această zonă s-a produs ruptura. Acelaşi gheţar a dus, în urmă cu doi ani, la formarea unui aisberg de două ori mai mare decît cel din prezent.
"Este un fenomen dramatic", a comentat profesorul Andreas Muenchow, de la University of Delaware, unul dintre primii cercetători care a observat crevasa. "Este dovada că Groenlanda se schimbă rapid", a mai adăugat el.
Oamenii de ştiinţă presupun că aceste modificări sînt provocate de procesul de încălzire globală, dar nu o pot demonstra concludent încă. Gheţarii se fărîmiţează dînd naştere aisbergurilor în mod frecvent, însă ceea ce s-a întîmplat în ultimii cîţiva ani este fără precedent, conform lui Muenchow.
Mulţi dintre gheţarii sudici ai Groenlandei se topesc într-un ritm foarte rapid, însă această fragmentare a gheţarului Petermann s-a produs la latitudini mult mai nordice decît se întîmpla în trecut, după cum observă Ted Scambos, cercetător principal la National Snow and Ice Data Center din Boulder, Colorado.
Dacă acest proces continuă şi se va pierde şi mai mult din masa de gheaţă a lui Petermann, nivelul oceanului planetar va începe să crească notabil. Deocamdată, în acest caz, aisbergul desprins din corpul gheţarului se afla deja pe apă, înainte de a se desprinde, aşa că masa sa nu duce la creşterea nivelului apelor.
Zonele de nord a Groenlandei şi Canadei s-au încălzit în ultimii ani de patru ori mai rapid decît restul zonelor de pe Pămînt. În aceste zone temperaturile medii au crescut cu aproximativ 1,5 grade Celsius.
Moldpres
