Al cui ești tu?

E destul să recapitulăm ultimele crime din Moldova sau să încercăm o analiză de-a lungul timpului. Agresivitatea în familie era ceva firesc cu secole în urmă. Nevasta și copiii luau bătaie. La școală bățul și rigla erau mijloace didactice. Pedepsele fizice făceau parte din procesul de educație.

Astăzi începem să auzim că nu e bine să îți bați copilul, e agresiune să-ți bați nevasta. Poate ne vom civiliza. Poate nu. Pe modelul rusesc, auzim toată ziua de bețivi care își dau unul altuia în cap. Vă amintiți cred celebrul caz când doi ruși s-au certat pentru opera lui Immanuel Kant, iar unul dintre ei, supărat tare de tot, și-a înjunghiat mortal partenerul de pahar.

Problema agresivității se va rezolva treptat, după ce vom deveni mai civilizați. După ce vom renunța să credem că unde dă mama crește și după ce vom ști că bătaia nu e ruptă din rai. Dar acest „treptat” e condiționat de vârful piramidei. În Moldova agresiunea e politică de stat.
Fiecare cetățean se străduiește să dea dovadă de un caracter agresiv. Nu se acceptă nicio altă opinie, niciun alt punct de vedere.

Televiziunile împroașcă cu ură una împotriva patronului celeilalte, fie că e vorba de cei doi Țopa, fie că e vorba de Plahotniuc. Partidele se maimuțăresc între ele. Lider la bășcălie e fără doar și poate Vladimir Voronin, expresiile lui au devenit celebre. Ceilalți vor să țină aproape: Lupu cu datul în schiuri, Dodon scuipă cu ură în toate direcțiile, Usatâi e copilul rău din curtea blocului care aruncă gunoaie pe fereastră, apoi se baricadează în casă.

Jurnaliștii țin aproape: fiecare e împotriva celuilalt. Dacă lucrezi la Jurnal înseamnă că te-au cumpărat cei doi Țopa, dacă lucrezi la Tv 7 ești kgb-ist, dacă ești de la Publika sau Prime – ești sluga lui Plahotniuc. De parcă ar exista locuri de muncă în Moldova care să nu fie finanțate de un hoț sau altul! Haideți să ne dăm demisia în lanț! Să refuzăm să mai muncim de vreme ce patronii sunt toți necinstiți.

Nimeni nu vrea să accepte că poți lucra ca jurnalist și să scrii exact ceea ce crezi. Nu! Dacă ai făcut greșeala să spui că Plahotniuc manipulează opinia publică – proguvernanții dau cu pietre în tine ca să știe toți că ești plătit să ieși la proteste, dacă îndrăznești să te iei de Platforma DA ești sluga lui Plahotniuc. Nu se uită nimeni că azi l-ai taxat pe primul, ieri pe cel de al doilea. Nu acceptă nimeni că de fapt în Moldova nu există încă varianta corectă. Nu vrea nimeni să vadă că toți sunt o apă și un pământ. Pot să vă spun sigur că nu am încredere nici în guvernanții conduși de Plahotniuc, nici în opoziție, fie ea a lui Năstase sau Dodon.

Jurnalismul obiectiv și critic nu mai e acceptat în Moldova. E obligatoriu pe unii să îi urăști, pe alții să îi lauzi. Dacă îndrăznești să critici greșelile unora, ești pus la zid. Ești al celorlalți. Fiindcă acesta e modelul „predat” de vârful piramidei. Să verși lături într-o parte, să săruți mâna în cealaltă. E suficient să urmărești un singur program de știri de la o televiziune ca să știi cine unde pupă și cine unde scuipă.

Oameni buni, să urmăriți cu atenție campania electorală care se apropie: nu de promisiuni vom avea parte, ci de lătrături și huiduieli, de agresivitate de cârciumă. În loc să vedem un plan concret, vom asista la străduințele enorme ale fiecărei echipe de a le discredita pe celelalte. Acesta e modelul: câștigi doar dacă ceilalți pierd, nu fiindcă ești mai bun. Și atunci vom ști: rămânem tot mai departe de civilizație.

Pregătiți-vă un pix și un caiet, treceți numele candidaților și notați sub fiecare atacurile la ceilalți candidați, apoi, la alegeri, numărați agresiunile. Vedeți cine și-a cheltuit banii în campanie ca să scuipe. Contabilizați cine a venit cu propuneri, în loc de lături. Apoi votați agresivitatea sau votați civilizația. Cum doriți.