Totuşi, rezultatul nu poate fi anticipat, în condiţiile în care, chiar înaintea scrutinului, proporţia celor indecişi era de 30%. Şeful guvernului, Mariano Rajoy (Partidul Popular, de dreapta) s-a implicat serios în campanie, parcurgând 14.000 de kilometri, în timp ce Pedro Sanchez, secretarul general al Partidului Socialist Muncitoresc (PSOE), a bătut toate recordurile, cu 25.000 de kilometri parcurşi, scrie Agerpres, care citează AFP. Şi toate acestea pentru a evita o corecţie severă la adresa celor două formaţiuni care au asistat, potrivit sondajelor, la sfârşitul bipartidismului, în vigoare de peste 30 de ani.
După aproape şase ani de criză, Spania celor două partide mari ar putea face loc formaţiunii antiliberale Podemos, aliată a partidului elen Syriza, sau grupării Ciudadanos, de centru-dreapta, formaţiuni fondate de doi politicieni de circa 30 de ani, profesorul de ştiinţe politice Pablo Iglesias şi avocatul Albert Rivera.
Treizeci şi cinci de milioane de alegători – dintr-o populaţie de 46,5 de milioane de oameni – sunt chemaţi la urne la alegerile locale şi regionale care vor avea loc în peste 8.000 de municipii şi 13 comunităţi autonome, şi se aşteaptă o participare în creştere a tinerilor, atraşi de aceste două partide. Se vor alege noi primari la Madrid, Barcelona şi Valencia, cele mai mari oraşe ale Spaniei, conduse până acum de reprezentanţi ai Partidului Popular (Madridul şi Valencia) sau de naţionalişti conservatori (Barcelona). În total, la scrutinul de duminică vor fi aleşi 8.122 de primari, 67.000 de consilieri şi 13 şefi de guverne regionale.
Românii pot vota şi ei, la fel că ceilalţi cetăţeni ai UE cu rezidenţă în Spania, transmite corespondentul Radio România Actualităţi la Madrid. Dintre cei peste 460.000 de străini care s-au înscris în registrul electoral până la 31 decembrie anul trecut, 111.646 sunt cetăţeni români. Ei pot alege consiliul local şi primarul municipiului unde îşi au reşedinţa, dar nu pot alege şi membrii parlamentului regional.
Scrutinul are loc după o criză economică de proporţii care a determinat mii de tineri să emigreze, fugind din calea şomajului care îi afectează pe jumătate dintre ei şi 23,7% din întreagă populaţie activă. Şi toate acestea pe fondul a numeroase scandaluri de corupţie în plină cură de austeritate. De aici şi dificultăţile PP de a convinge electoratul cu privire la riscurile pe care le presupune "experimentarea" cu partide politice noi precum Ciudadanos, acuzat că este gata să se alieze cu PSOE, sau Podemos, calificată drept formaţiune bolşevică şi care va distruge libertăţile.
Potrivit ultimelor sondaje, cele două mari partide se vor vedea nevoite să încheie alianţe în 12 regiuni pentru a putea guverna. Iar scenariul se repetă şi în cazul alegerilor municipale, unde platformele cetăţeneşti pe modelul Indignaţilor sunt numeroase, iar cele mai dure bătălii ar urmă să se dea pentru câştigarea Madridului şi Barcelonei.
Pentru primăria Madridului se confruntă fosta preşedinta a Senatului, "animalul politic" al PP, care face parte din aripa dura a partidului, Esperanza Aguirre (62 de ani), cu militantă comunistă Manuela Carmena, o fosta judecătoare, în vârstă de 71 de ani, candidată din partea unei platforme care reuneşte Podemos şi alte formaţiuni foarte de stânga.
La Barcelona, Ada Colau, 41 de ani, eroina a "indignaţilor", fondatoarea unei platforme care îi apară pe micii proprietari şi chiriaşi care riscă să fie evacuaţi, are şanse mari să-l învingă pe Xavier Trias, 68 de ani, un naţionalist conservator.
Circa 90.000 de agenţi de poliţie vor asigura desfăşurarea în condiţii normale a scrutinului în întreagă ţară. Rezultatele parţiale sunt aşteptate începând cu orele 20:30 GMT (22:30).
Sursa: inprofunzime.md
