Alegerile prezidenţiale ruse din martie 2024 ar trebui ca nici măcar să nu aibă loc, afirmă Peskov. Sunt o ”birocraţie costisitoare”, iar Putin va fi ales cu 90% din sufragii

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciază într-un articol-fluviu publicat duminică în The New York Times (NYT), consacrat ”războiului etern al lui Putin”, că alegerile prezidenţiale prevăzute în Rusia în luna martie 2024 nu servesc la nimic, sunt o ”birocraţie costisitoare” şi că Vladimir Putin va fi ales cu 90% din sufragii, un ”păcat al transparenţei”, comentează Le Figaro.

”Alegerile noastre prezidenţiale nu sunt cu adevărat o democraţie, sunt o birocraţie scumpă. Domnul Putin va fi ales anul viitor cu peste 90% dintre voturile” exprimate, răspunde Dmitri Peskov când este întrebat de jurnalistul american despre viitoarele alegeri şi probabila realegere a preşedintelui rus, care se află la putere din 1999, ca premier sau şef de stat.

Mandatul prezidenţial rus are şase ani de la revizuirea Constituţiei din 2020, iar o realegere în 2024 i-ar permite să rămână la Kremlin până în 2030 şi chiar după aceea, în urma suprimării regulei a două mandate la revizuire.

”ALEGERILE NICI MĂCAR N-AR TREBUI SĂ AIBĂ LOC”

Dmitri Peskov a revenit luni, în publicaţia rusă RBK, asupra acestor declaraţii, acuzându-l pe jurnalistul american că l-a ”citat prost”, ”ca de obicei”.

El a precizat însă că nu nu gândeşte chiar aşa de diferit faţă de ceea ce a scris NYT.

Mâna dreaptă a lui Putin este personal convinsă că preşedintele rus va fi reals ”pe baza nivelului său (actual) de popularitate”.

”Alegerile sunt cerute într-o democraţie, iar Vladimir Putin însuţi a decis să le organizeze, dar, în mod teoretic, ele nici măcar n-ar trebui să aibă loc. pentru că este clar că Putin va fi reales. Asta este doar părerea mea personală”, a declarat el RBK.

Studii de opinie ale Institutului rus Levada – un centru considerat independent în Occident şi catalogat drept un ”agent străin” la Moscova – arată că Războiul din Ucraina nu a scăzut popularitatea lui Purtin, ci din contră.

Popularitatea lui Vladimir Putin a scăzut în mod constant după revizuirea Constituţiei în 2020 şi a atins cel mai scăzut nivel istoric – de ”doar” 63%, în decembrie 2021 -, însă a crescut rapid după invazia Ucrainei la 24 febriarie 2022.

În martie 2023, ea atingea 83%, după care cobora uşor la 77% în septembrie 2022, la momentul contraofensivei ucrainene în regiunile Harkov şi Hreson şi al anunţării unei mobilizări parţiale în Rusia.

Ulterior, popularitatea lui Putin a crescut la 83%, potrivit unui ultim studiu care datează din februarie.

În prezent, totul sugerează că Războiul din Ucraina va continua în următoarele şase luni, iar în cazul în care au loc alegerile prezidenţiale ruse, aceste alegeri vor reprezenta un refrendum ”pentru” sau ”contra” ”operaţiunii militare speciale”, care la acea dată va fi durând de doi ani.

Având în vedere nivelul controlului politic al informaţiilor, Peskov nu greşeşte spunând că rezultatul acestor alegeri nu va fi tocmai o surpriză.

Putin a înregistrat cel mai slab rezultat în alegeri în 2012, când, după ce a fost premier timp de patru ani, începând din 2008, pentru a se sustrage regulei constituţionale a celor două mandate, a pbţinut ”doar” 63% dintre voturile exprimate pentru a se întoarce la Kremlin.

Şase ani mai târziu, în 2018, el a obţinut un scor de 77%.

În timpul Războiului din Ucraina, au loc alegeri prezidenţiale nu numai în Rusia, ci şi în Statele Unite – în noiembrie 2024, în Ucraina – în martie 2024, şi în Belarus – august 2025.

Războiul, marcat de o contraofensivă ucraineană lansată la începutul lui iunie şi care bate pasul pe loc, ar putea influenţa opinia publică cu doar câteva luni înainte de aceste alegeri decisive.

CARE SUNT OBIECTIVELE RĂZBOIULUI?

Rusia şi-a reafirmat în Arabia Saudită voinţa ca Kievul să capituleze, Dmitri Peskov vorbeşte în NYT despre scopurile războiului rus.

Întrebat de jurnalistul american dacă Rusia vra să ocupe noi teritorii în Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răsouns confuz.

”Nu. Vrem să controlăm doar toate pământurile pe care le-am înscris acum în Constituţia noastră ca fiind ale noastre”, a răspuns el.

El se referă la cele patru regiuni ucrainene anexate de Moscova în septembrie 2022 – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

Însă armata rusă nu deţine controlul total al niciuneia dintre aceste regiuni.

Rusia are de cucerit încă 30.000 de kilometri pătraţi şi de trecut din nou Niprul, dincolo de care s-a repliat după retragerea din Herson, la sfârşitul lui 2022.

Ofensiva rusă are loc în prezent în aprooiere de Kupiansk, în Harkov, o regiune ucraineană pe care Moscova nu a anexat-o.

Rusia, din ceea ce spune Peskov, nu este însă pregătită să negocieze sau să renunţe la ceva în Ucraina, iar alegerile prezidenţiale ruseţti din martie nu vor schimba cu nimic acest lucru. Acesta este mesajul pe care-l transmite Kremlinul cu şase luni înaintea acestor alegeri.