Potrivit specialiștilor, situația creată la cariera Dombrowski din localitatea Kalush, regiunea ucraineană Ivano-Frankovsk este critică. Mina de 150 de metri adâncime a devenit neîncăpătoare pentru deşeurile chimice extrem de toxice depozitate aici. Barajele instabile de stocare ar putea ceda, iar cele aproximativ două milioane de metri cubi de deşeuri vor nimeri în râul Nistru, fiind grav afectată nu doar zona adiacentă acestuia din Republica Moldova, dar şi regiunea Odesa și Delta Dunării din România.
Carierea Dombrowski
Potrivit președintelui organizației ecologice ucrainene „Mișcarea verde „Carpați”, Mihail Dovbenciuc , citat de Jitomirskaia Pravda, râul Sivka umple cariera Dombrowski. Pe malul de nord al carierei au loc alunecări de teren, acesta fiind acoperit cu fisuri de până la 5 m adâncime. „Fără acțiuni urgente, există riscul ca deșeurile chimice să se scurgă în Nistru. Cariera Dombrowski este singurul loc din lume unde se extrag săruri de potasiu prin metodă deschisă. Iar cele 545 mln. de m³ de roci extrase au lăsat o gaură mare împrejmuită de o zonă moartă. Aceasta trebuie acoperită pentru că există riscul ca locuințele din zonă să se prăbușească sub pământ. Iar dacă râul va umple cariera, sărurile se vor scurge în Nistru”, a spus Mihail Dovbenciuc, menționând că, în consecință, oamenii vor rămâne fără apă potabilă și o parte a faunei va muri. Anterior, ex-preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat în această zonă situaţie ecologică excepţională, apreciind că un eventual accident la mina Dombrovski ar putea afecta 22 la sută din populaţia Ucrainei.
Starea ecologică a Nistrului este catastrofală
Alarma este dată și de reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei. Prof. Elena Zubcov, dr. hab. de la Institutul de Zoologie al AŞM a confirmat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă că starea ecologică a râului Nistru e catastrofală. „Mediul acvatic al râului s-a schimbat complet. S-a micșorat reproducerea principalelor grupuri de organisme. Mai la Nord de orașul Otaci adâncimea râului era de trei-patru metri, acum poți să-l treci mergând. Mijlocul râului se aseamănă cu un mal”, a spus Elena Zubcov, menționând că circa 80% din speciile de pești din Nistru au fost pierdute. „Degrabă vom avea doar apă tehnologică, pentru că Ucraina și-a mai construit trei lacuri de acumulare pe râul Nistru”, a adăugat Elena Zubcov.
Avocatul Parlamentar, Aurelia Grigoriu, consideră că problema trebuie discutată la ședința Consiliului Suprem de Securitate. „Vreau să atrag atenția publică asupra acestei probleme, care nu este doar a noastră. L-am rugat pe președintele Nicolae Timofti să discute despre situația ecologică a țării în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate”, a afirmat avocatul parlamentar.
Ucraina nu are bani
Ion Dediu, membru corespondent al AȘM, consideră că reprezentanții Guvernului ucrainean nu se grăbesc să rezolve problema. „Am încercat timp de 10 ani să găsim limbaj comun cu deputații din Ucraina. Din păcate, nu am găsit. Pentru ei râul Nipru e prioritar, iar Nistru nu prezintă interes, poate doar din punctul de vedere al energiei electrice obținute de la Hidrocentrala Belgorod-Dnestrovsc”, este de părere academicianul.
Cel puțin doi ani fără apă potabilă
Dacă s-ar produce, catastrofa ar avea consecințe similare celei din 1983 din Stebnik, regiunea Lvov. Atunci, după ce a cedat digul de protecție, circa 5 milioane de saramură de sulf s-a scurs în Nistru. Consecințele au fost eliminate total după un an și șapte luni. „Avem noroc de orașul Odesa, care poate suferi foarte mult în cazul unei asemenea catastrofe, altfel ucrainenii nu ne-ar acorda nicio atenție”, susține prof., dr. hab., Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al AŞM.
Potrivit specialiștilor, Guvernul ucrainean are nevoie de 3,5 mlrd. hrivne, aproximativ 2,3 mlrd. lei moldovenești, pentru a preveni catastrofa ecologică de pe Nistru. Totodată, nici Guvernul sau Parlamentul nostru nu are o viziune clară pentru rezolvarea acestei probleme, mai spun ei.
