Alexandr Stahurschi: Rezoluţiile Adunării generale a ONU au o importanţă morală mare, cu statut de recomandare

Opiniile au fost exprimare în cadrul dezbaterilor publice „Consecinţele (politice, economice, sociale, internaţionale) ale discuţiei privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, organizate de către Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.

În opinia lui Alexandr Stahurschi, nu este clar cum această Rezoluţie poate să contribuie la soluţionarea unei situaţii atât de complicate. Acesta se întreabă când ultima dată a avut loc o întrevedere a ministrului apărării de la Chişinău cu cel din Federaţia Rusă, pentru că acestea sunt instituţiile care trebuie să decidă problema cu privire la retragerea acestor sau a altor trupe, cu examinarea aspectelor tehnice ale problemei. Expertul a făcut referire şi la vizita în Republica Moldova din luna martie a viceministrului rus de externe, Grigori Karasin, care a calificat proiectul rezoluţiei un fapt contraproductiv şi provocator care poate dăuna procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Întrebându-se cât de des sunt executate rezoluţiile Adunării generale a ONU, expertul a spus că acest lucru poate fi găsit foarte uşor în internet. Potrivit lui, o ţară care încalcă foarte des rezoluţiile ONU este SUA. Astfel că, din 1962 şi până în anul 2011, Adunarea Generală a ONU a emis de 22 de ori o rezoluţie prin care se cere ca SUA să înceteze blocada împotriva Cubei.

Alexandr Stahurschi spune că este originar din oraşul Bender şi ţine minte tragedia care a avut loc acolo şi oamenii îşi amintesc foarte bine acele evenimente tragice. Potrivit lui, politicienii sunt cei care divizează oamenii, pentru că de fapt populaţia de pe ambele maluri îşi doreşte o garanţie a securităţii şi să trăiască în pace. Şi în acest sens au fost numeroase tentative de a organiza festivaluri, spectacole, concerte comune, iar oamenii se înţeleg între ei.

Expertul se întreabă unde este foia de parcurs care să prevadă în ce mod trebuie să aibă loc reatragerea trupelor, dezarmarea depozitelor, astfel încât muniţiile să nu explodeze? „Un exemplu elocvent poate fi văzut în spaţiul online şi anume exploziile care au avut loc în Ucraina din cauza nerespectării tehnicii securităţii, iar fragmentele ajungeau la distanţe de 30-40 de kilometri. Or, din regiunea transnistreană, în asemenea situaţii, acestea ar ajunge până la Anenii Noi şi atunci cine va suporta consecinţele?”, se întreabă expertul.

În viziunea sa, până la alegerile parlamentare, situaţia nu se va schimba, iar dacă actualmente se fac declaraţii privind retragerea trupelor, aceasta nu înseamnă că se vor realiza acţiuni. Potrivit lui, este important ca spiritele să se calmeze şi, pentru că este vorba despre un proces îndelungat, este foarte important să fie aplicat principiul „nu dăuna”. Expertul mai spune că războiul din Ucraina început în 2014 a venit cu un „aport serios” în soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece alături de Republica Moldova este o ţară în care este război civil şi această experienţă dureroasă a altora trebuie să ne facă să învăţăm lecţia. „Este gata cineva dintre noi să ia arma în mână sau copii noştri ca să meargă să lupte şi nici nu pentru integritate, dar pentru interesele cuiva politice?”, a notat expertul. Dezbaterile publice „Consecinţele (politice, economice, sociale, internaţionale) ale discuţiei privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediţia a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.

Sursa: ipn.md