● Laptele poate fi falsificat prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor (frişcă, unt), prin amestecul laptelui de vacă cu cel de oaie sau prin prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalării alterării prin menţinerea acidităţii cu adaos de substanţe de neutralizare sau conservanţi.
● Carnea de calitate superioară este frecvent înlocuită de carnea dezosată mecanic (carnea ce rămâne pe oase după dezosarea manuală, recuperată prin procedee mecanice) cu valoare biologică şi microbiologică scăzută. De asemenea, carnea provenită de la un animal este adesea amestecată cu carnea provenită de la un alt animal (ex: carnea de porc amestecată cu carnea de măgar sau cal). Carnea alterată poate fi pusă în vânzare prin mascarea defectului cu ajutorul adaosului de condimente, aditivi alimentari (E-uri) şi alte ingrediente. Carnea este supusă de asemenea radiaţiilor ionizante, utilizate pentru prelungirea duratei de păstrare a produselor, dar şi pentru accelerarea maturării şi decongelării.
● Carnea tocată, pasta de mici, cârnaţii, salamul, mezelurile şi conservele sunt falsificate prin înlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare: şorici, tendoane, organe, aditivi alimentari pentru reţinerea apei, soia etc.
● Smântâna poate fi falsificată prin adaos de făină, gelatină, lapte bătut, cretă, gips sau albuş de ou.
● Untul se falsifică prin înlocuirea grăsimii din lapte cu alte grăsimi de calitate inferioară de origine animală sau vegetală. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peşte dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”, a explicat prof. Mencinicopschi.
● Brânzeturile sunt falsificate prin înlocuirea parţială a proteinelor laptelui cu proteine de origine animală – praf de albuş de ou, plasmă sanguină, sau cu proteine de origine vegetală provenite din mazăre, cereale sau soia.
● Mierea este falsificată prin adăugarea de substanţe îndulcitoare naturale (zahăr, sirop de glucoză, sirop de porumb) sau de sinteză (zaharină, aspartam, ciclamaţi, sucraloză), prin adaosul de conservanţi (caramel), de polen sau de substanţe îngroşătoare (amidon, gelatină, clei de oase etc.).
www.culinar.md
Sursa: Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
