Iar ideea este următoarea: ţinând cont de actuala conjunctură concurenţială care se developează în anticiparea votului pentru primarul general al capitalei; luând în calcul ipoteza că nu capitala trebuie cucerită pentru a fi europenizată, ci localităţile rurale şi orăşeneşti moldoveneşti, găgăuze, ucrainene, bulgăreşti şi ruseşti care au nevoie ca de aer de un mobilizator imbold de prosperitate; anticipând stringenţa vitală de a avea în toate satele şi oraşele primari şi consilii care să nu fure investiţiile europene sau americane, ci să le folosească în scopul general proeuropean al partidului; fără a uita că pentru postul de primar general nu merită să-ţi compromiţi forţele necesare atingerii obiectivului cu câştig de perspectivă; conştientizând faptul că, odată cu integrarea RM în UE, tot acolo se va integra şi Chişinăul – eu şi partidul meu vom declanşa o bătălie originală şi inteligentă pentru a obţine o majoritate absolută în Consiliul municipal al capitalei şi pentru postul de preşedinte al acestui consiliu. Or, în alte condiţii şi cu alte tactici, s-ar putea întâmpla ca, luând capitala, să pierzi toată ţara. Vorba liderilor din AIE: „Prietenii ştiu de ce”.
