– Ați locuit câțiva ani în România, atât în perioada ceaușistă, cât și în anii ’90. Ce știați atunci despre Republica Moldova?

– Prima parte a studiilor mele le-am făcut la Praga. După ocupația sovietică din 1968 mi s-a spus că ar fi bine să plec. Tocmai atunci părinții mei se duceau la București și m-au chemat cu ei. Un lucru pe care îl știam despre Moldova a fost că exista interpreta Sofia Rotaru și cam atât. A fost o perioadă interesantă. După ocupație, Cehoslovacia o ducea foarte greu, iar în România era mai multă deschidere. Pentru prima oară am aflat de cuvântul „marketing” la facultatea din București. La noi nu se putea utiliza un cuvânt atât de capitalist.

În anii ’90 au început să vină mai mulți moldoveni în România. Moldovenii ocupau o parte din piața Obor din București și vindeau produse din Republica Moldova. Lucram atunci la Ambasada Cehoslovaciei. Când a izbucnit conflictul transnistrean în 1992, am propus șefului meu să mutăm ambasada de la Moscova pentru Republica Moldova la București, ceea ce am și făcut.  

– Țara noastră e pe cale să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Totuși, mulți moldoveni privesc cu suspiciune perspectiva europeană. Prin ce se explică euroscepticismul, care, de altfel, este prezent și printre cehi? 

– Euroscepticismul nu înseamnă că oamenii din Cehia nu au vrut sau nu vor să fie parte integrată a Uniunii Europene. Întrebarea e cât de mare ar trebui să fie unificarea respectivă. Diferența de opinii este destul de mare. Unii spun că ar trebui să mergem mai departe și să devenim un stat federalist. Alții susțin independența statului, pentru că noi, la fel ca dvs. am stat patruzeci de ani în lagărul socialist, iar înainte de asta ne-am aflat sub jugul nazist. Chestiunea e complicată.  

În R. Moldova e vorba de forțe politice de orientări diferite. Unele sunt proeuropene, altele sunt pentru uniunea euroasiatică. Eu sper sincer că cele de orientare euroasiatică să fie mai puține. Totul va fi mai clar când se va parafa Acordul de Asociere cu UE. Sunt convins că se va întâmpla acest lucru la Vilnius, la sfârșitul lui noiembrie. Cum va fi mai departe, vom vedea.  

Bine că s-a întâmplat revoluția Twitter

– Opoziția comunistă a anunțat că va organiza o „revoluție de catifea” în această toamnă. Din câte știu, prima revoluție de catifea a avut loc în Cehoslovacia. Ce semnificație a avut? 

– Într-adevăr, revoluția de catifea s-a întâmplat în 1989 în timpul Cehoslovaciei. Scopul ei a fost, de fapt, de a înlătura comuniștii de la putere. Nu știu dacă asta este exact ce vrea opoziția dvs. de aici. Aș aminti în schimb că revoluția Twitter a avut consecințe importante pentru țara dvs. și e bine că a avut loc. Oamenii trebuie să hotărască singuri dacă vor să schimbe lucrurile, nu să-i împingă cineva.  

– În Cehia mulți cetățeni sunt ateiști. Cum apreciați opoziția bisericii ortodoxe din Republica Moldova împotriva adoptării unor legi?  

– E greu de răspuns la așa ceva. Biserica ortodoxă are legături mai puternice cu statul, cum a fost în Imperiul Bizantin sau în Imperiul Țarist. Cehia a trecut printr-un război de 30 de ani dintre catolici și evangheliști în prima jumătate a secolului XVII și a rămas fără nobilimea autohtonă. Trebuie de găsit un modus vivendi, o soluție de a trăi în pace.  
 

Cehia va ajuta R. Moldova în desfășurarea Recensământului 2014 

– Cehia formează, alături de Polonia, Ungaria și Slovacia, grupul de la Visegrád. Există proiecte ale grupului orientate spre statele din estul Europei, inclusiv R. Moldova? 

– Visegrád-ul a fost format cu scopul de a evacua forțele armate sovietice din teritoriile statelor noastre. După ce scopul a fost atins, ne-am zis că e bine să existe ceva asemănător Beneluxului. Avem un fond special pentru țările Parteneriatului Estic. Prin urmare, ONG-urile pot beneficia de granturi de până la 70 mii de euro. Pot să spun că R. Moldova este una din cele cinci state cărora Cehia le acordă prioritate în cadrul proiectelor de dezvoltare. În Europa, de aceeași atenție din partea noastră se bucură doar Bosnia și Herțegovina. În acest context, aș adăuga, că specialiștii cehi vor acorda asistență guvernului de la Chișinău în desfășurarea Recensământului din 2014.  

– Securitatea energetică este una din problemele usturătoare ale R. Moldova. Ar putea Cehia să propună Moldovei resurse alternative de energie? 

– În prezent, există 38 de firme cehe care se ocupă de fabricarea peleților din biomasă sau a cazanelor. O fabrică cehă a început să producă cazane în România și le aduce aici. Altele le importă pe piața moldovenească direct din Cehia. Cred că energia obținută din biomasă poate să micșoreze dependența energetică față de alte state. Și Cehia depindea de conducta Drujba din fosta URSS, dar după aceea am construit o conductă din Norvegia prin Germania și am devenit mai independenți.  

După părerea mea, strict personală, cele mai bune nu sunt morile eoliene sau bateriile fotovoltaice, care depind de condițiile climaterice, ci pompele geotermice. O instalație pentru o casă privată costă de la 6 la 8 mii de euro, iar în Cehia, statul acoperă 50% din cheltuieli.
Cehia – lider la importul vinului moldovenesc 

– Există anumite domenii în Moldova care ar putea să trezească interesul investitorilor cehi? 

– Sectorul vitivinicol, de exemplu. Cunosc un vinificator din sudul Moraviei care a studiat în R. Moldova. El activează de mult timp în domeniu și este interesat să importe vin moldovenesc. De fapt, din câte mi s-a spus, Cehia a depășit Polonia, și a devenit importatorul numărul unu al vinurilor moldovenești din UE. Bineînțeles, cehii ar putea cumpăra și divinurile moldovenești, care sunt foarte bune. Am putea face un schimb reciproc: dvs. ne oferiți vinuri și divinuri, iar noi – utilaje.  

– Câți moldoveni muncesc în Cehia? 

– Nu sunt mulți. Maximum 10 mii de cetățeni care lucrează legal. E adevărat, că în prezent nu este ușor să găsești un loc de lucru, pentru că la noi este criză. Cred că pentru R. Moldova ar fi bine ca oamenii cu experiență, care au făcut față greutăților peste hotare, să se întoarcă acasă și să ajute economia autohtonă. Moldova are nevoie de muncitori calificați. 

Aș vota pentru… 

– Dacă ați fi cetățeanul Republicii Moldova, pentru ce ați vota? 

– Eu am trăit și în timpurile comuniste și în cele democratice. Aș vota pentru independență, democrație și pentru forța omului de a-și construi singur soarta. Mi se pare că la dvs. nu e ceva chiar atât de firesc. Oamenii sunt obișnuiți cu faptul că altcineva hotărăște în locul lor.  

– Ce vin vă place? 

– Consum bere mai mult (zâmbește) și-mi pare bine că și la Chișinău a început să fie produsă berea cehă. Bineînțeles că-mi place și vinul, în special, vinul roșu sec moldovenesc.  

– Ați reușit să călătoriți prin Moldova? 

– Am văzut aproape tot. Aș putea să plec cu inima împăcată. Am vizitat atât nordul, cât și sudul Moldovei. La Soroca m-a impresionat că romii din țara dvs. sunt cei mai bogați, în comparație cu romii din Cehia care sunt cei mai săraci. Au mai rămas câteva locuri unde vreau să ajung. În Moldova natura este foarte frumoasă.  

– Vă mulțumim!