Decizia lui Alexandru Munteanu de a părăsi definitiv funcția de prim-ministru, fără a asigura interimatul până la învestirea unui nou Guvern, sugerează existența unor relații tensionate cu conducerea partidului de guvernământ. Opinia îi aparține expertului în politici publice Andrei Curăraru și a fost exprimată într-un videoclip publicat pe rețelele sociale.
Potrivit lui Curăraru, un prim-ministru ar fi trebuit să asigure continuitatea activității Executivului până la desemnarea succesorului său. Expertul consideră că decizia are o semnificație politică și lasă impresia unei rupturi între Alexandru Munteanu, partidul de guvernare și Președinție.
„Un om de stat și-ar fi asigurat interimatul. Politic, această decizie spune multe. Ea arată că relația dintre partidul de guvernare, președinție și domnul Munteanu nu a rămas bună”, a declarat Curăraru.
El a adăugat că Republica Moldova trebuie să continue implementarea reformelor, programul de creștere economică și pregătirile pentru următoarea conferință interguvernamentală cu Uniunea Europeană.
Expertul a amintit că, în cei peste 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, au mai existat doar două situații în care un premier în exercițiu nu a rămas în funcție pentru a asigura interimatul până la formarea unui nou cabinet.
Primul caz este cel al fostului premier Chiril Gaburici, care și-a prezentat demisia în iunie 2015, pe fondul unei anchete privind autenticitatea diplomelor sale de studii. Al doilea este cel al lui Ion Chicu, care a demisionat în decembrie 2020, cu o zi înainte de învestirea în funcție a președintei Maia Sandu și înainte ca Parlamentul să examineze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Curăraru și-a exprimat așteptarea ca șefa statului să desemneze rapid un candidat la funcția de prim-ministru și a comparat situația din Republica Moldova cu cea din România, unde, potrivit lui, premierul interimar Ilie Bolojan a rămas la conducerea Guvernului pentru a asigura continuitatea executivă.
