Analiză AFP: Ucraina privește cu îngrijorare vizita lui Xi la Moscova

Vizita de două zile a preşedintelui Chinei, Xi Jinping la începutul acestei săptămâni la Moscova suscită temeri la Kiev, preocupat că Beijingul, aliatul strategic al Rusiei, s-ar putea decide în cele din urmă să-i livreze acesteia arme, influenţând astfel rezultatul războiului, comentează luni, 20 martie, într-o amplă analiză, France Presse, transmite Agerpres.

Beijingul joacă cartea neutralităţii: nu a condamnat şi nici nu a susţinut explicit ofensiva rusă. Dar în timp ce insistă asupra respectării principiului integrităţii teritoriale a Ucrainei, China a adus un sprijin diplomatic real Moscovei de la declanşarea invaziei acesteia la 24 februarie 2022 în Ucraina, notează AFP.

În absenţa oricărui tip de pârghie, ucrainenii speră că presiunea aliaţilor lor occidentali asupra puterii chineze să ajute la prezervarea acestui fragil echilibru.

”Aşteptările Ucrainei sunt minime: ca situaţia de acum să nu se deterioreze”, apreciază Serghii Solodki, director-adjunct al Centrului de analiză ucrainean New Europe.

Subiectul este într-atât de sensibil încât autorităţile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită, preconizată de luni până miercuri la Moscova, în cadrul căreia Vladimir Putin şi Xi Jinping urmează să se întâlnească de cel puţin două ori.

”Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, s-a limitat să declare pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, exprimându-se sub rezerva anonimatului.

”Pentru noi este de o importanţă crucială ca China să-şi menţină politica sa de respect neclintit pentru integritatea teritorială a altor ţări”, a adăugat el, în condiţiile în care Moscova revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene – peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud), anexate ilegal în 2022.

În paralel, SUA au acuzat în februarie Beijingul că ar lua în considerare livrări de arme către Rusia, a cărei invazie s-a împotmolit.

”Suntem convinşi de faptul că liderii chinezi iau în considerare furnizarea de material letal” Rusiei, a declarat recent directorul CIA, William Burns, la postul de televiziune CBS.

Potrivit informaţiilor media, este vorba în special de muniţii şi drone.

Până în prezent, doar Iranul a furnizat drone de luptă Moscovei, care le utilizează îndeosebi pentru a ataca infrastructurile energetice ucrainene.

Washingtonul apreciază că Beijingul livrează deja material non-letal Rusiei, conform AFP.

”Dacă ar începe furnizarea de arme, aceasta ar constitui o problemă serioasă pentru noi”, a recunoscut la începutul lunii martie un alt înalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului.

Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ucrainei, Oleksii Danilov, a minimizat însă posibilitatea unor astfel de livrări. ”China nu va fi complice al Rusiei”, a apreciat el într-un interviu publicat vineri.

De asemenea, analistul ucrainean Iuri Poita, în prezent cercetător invitat la Institutul de cercetare în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu sediul în Taipei, consideră o astfel de eventualitate puţin probabilă în acest stadiu.

”Nu ne aşteptăm la livrări de tancuri, aviaţie sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chineze pe termen scurt”, apreciază el.

China încearcă de fapt pe moment să se erijeze într-un posibil mediator. La sfârşitul lunii februarie, Beijingul a publicat un document în 12 puncte, cerând în special Moscovei şi Kievului să revină la masa discuţiilor.

Dar, contrar a ceea ce cer Ucraina şi Occidentul, Beijingul nu menţionează retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, propunând în schimb să se pună capăt sancţiunilor ”unilaterale” împotriva Rusiei.

Documentul a fost respins de occidentali, dar preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, atent să nu irite Beijingul, consideră ”necesar” să se ”lucreze” cu această ţară.

În pofida schimburilor de opinii episodice între şefii diplomaţiei ucrainene şi chineze, Volodimir Zelenski nu s-a întâlnit cu Xi Jinping de la începutul invaziei ruse, lucru pe care a spus public că şi-l doreşte.

”Zelenski a încercat încă din august să comunice cu Xi”, dar ”China nu a răspuns”, dezvăluie analistul Poita.

Potrivit mass-media ucrainene, o astfel de conversaţie ar putea avea loc după vizita preşedintelui chinez la Moscova, dar ”nu se va înregistra niciun progres”, prezice acelaşi analist ucrainean.

Atât în plan economic, cât şi geopolitic, ”Rusia este foarte importantă pentru China, mult mai importantă decât Ucraina” pe care Beijingul o consideră drept o ”zonă de influenţă rusă, o zonă gri” între Vest şi Est, afirmă Iuri Poita.

Iar Kievul ”nu a elaborat cu adevărat niciodată o politică faţă de China” şi nici ambasador nu are de doi ani la Beijing, adaugă Solodki, potrivit căruia ”nu este cazul să sperăm că dintr-odată China ne va auzi”.