Documentul a fost criticat dur de opoziţie, dar a fost adoptat cu votul deputaţilor din Alianţa pentru Integrare Europeană.

În bugetul de stat pentru anul 2013 sunt prevăzute venituri în sumă de 22,73 miliarde de lei şi cheltuieli de 23,61 de miliarde de lei, cu 6,2% mai mult decât în anul 2012, creştere care este mai mult bazată pe majorarea unor taxe şi impozite, susțin experții.

Deficitul indicat pentru anul viitor este în sumă de 874 de milioane de lei sau 1,14% din PIB și urmează să fie acoperit din mijloacele financiare care vor veni din emiterea titlurilor de valoare, privatizări și finanțări externe.

Potrivit proiectului bugetului public naţional pentru 2013, circa 1,2 miliarde lei vor fi alocate pentru servicii de stat cu destinație generală. Din acestea, aproximativ 13 mln. lei vor fi alocate pentru pregătirea desfășurării Recensământului populației şi al locuinţelor și documentarea populației din stânga Nistrului.

Pentru activitatea externă, din bugetul de stat sunt planificați peste 270 mln. lei, cu peste 20 mln. mai mult față de anul în curs. Banii vor fi utilizați pentru deschiderea a două misiuni diplomatice și a unui oficiu consular în Canada, Qatar și Olanda, desfășurarea negocierilor privind Acordul de Asociere și cooperarea RM-UE, implementarea fazei a II-a a planului de acțiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize ș.a.

Buget dublu pentru consolidarea Justiției în R. Moldova

Dacă în 2012 justiția a primit 384,1 mln. lei, atunci pentru anul viitor sunt prevăzute 613,1 mln. lei. Din aceștia, peste 21 milioane vor fi alocate pentru instruirea judecătorilor și procurorilor, 14,2 mln. lei pentru reformarea sectorului justiției, 26,6 mln. lei pentru introducerea funcției de referent al judecătorului, 3,5 mln. lei pentru elaborarea proiectului „Palatul Justiției”. De asemenea, din contul suportului bugetar în cadrul programului de reformare a sectorului justiției, în ramurile cooperante cu domeniul justiției au fost alocate 17 mln. lei.

Pentru menținerea ordinii publice și a securității naționale, statul a planificat pentru 2013 peste 1,8 mlrd. lei, cu aproape jumătate de miliard mai mult față de anul în curs. Astfel, trecerea poliției municipale de la finanțarea din bugetele unităților administrativ-teritoriale la finanțarea din bugetul de stat va costa bugetul 323 mln. lei, iar pentru realizarea reformei Ministerului Afacerilor Interne sunt prevăzute 30 mln. lei.

Totodată, bugetul pentru anul 2013 prevede alocări mult mai reduse pentru sistemul educaţional față de anul în curs. Acesta va primi o finanţare de 1,9 mlrd. lei sau cu 385,9 mln. mai puţin. Din aceștia, un milion de lei sunt destinați pentru crearea Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare, 32,9 mln. lei pentru asigurarea elevilor şi studenţilor cu burse, două milioane pentru modernizarea şi reparaţia căminelor.

Proiectul bugetului pentru anul 2013 mai prevede excluderea instituțiilor superioare de învățământ din finanțarea directă de la buget – 1167,2 mln. lei, prin trecerea activității acestora în condiții de autogestiune, cu achitarea de la bugetul de stat a serviciilor educaționale pentru comanda de stat în valoare de peste 650 milioane lei. Potrivit Guvernului, măsurile de reformă în învăţământ vor eficientiza cheltuielile de personal în domeniu, fiind prognozate economii în sumă de zece milioane lei.

La compartimentul cultură, artă, tineret și sport volumul surselor bugetare alocate vor rămâne cam aceleași ca și anul curent, circa 336 mln. lei.

Totodată, sistemul de ocrotire a sănătății va primi aproape trei miliarde de lei, cu 254,9 mln. lei mai mult faţă de anul 2012. Din aceștia, peste două miliarde vor fi alocate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Bugetul asigurărilor sociale va primi peste patru miliarde lei, cu 87,1 mln. lei mai mult față de anul 2012. Aici au fost majorate cu 13,1 mln. lei cheltuielile pentru întreținerea instituțiilor de asistență socială și din domeniul ocupării forței de muncă.

De asemenea, pentru sporirea gradului de protecţie a persoanelor nevoiaşe, în anul 2013 Guvernul prevede finanţarea unor programe speciale ce vizează susținerea tinerilor specialiști – 20 mln. lei, asigurarea cheltuielilor pentru elevii sau studenţii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii – 37,4 mln. lei.
Fondul de subvenționare a agricultorilor a fost majorat la 400 milioane de lei.

Volumul surselor bugetare alocate pentru agricultură pentru anul viitor s-a majorat de la 976,6 mln. lei la 1,5 mlrd. lei. Astfel, fondul de subvenționare a producătorilor agricoli a fost majorat până la 400 mln. lei. Bugetul mai prevede alocații de peste 74 mln. lei pentru măsuri de protecție antigrindină și 46,9 mln. lei pentru programul de suport bugetar în domeniul stimulării economice rurale.

În proiectul bugetului se planifică un volum al cheltuielilor pentru fondul rutier de peste un miliard lei, dintre care pentru întreţinerea drumurilor – 979,8 mln. lei şi reparaţia capitală – 100 mln. lei.

În ceea ce privește sectorul energetic, în 2013 au fost dublate alocările. În timp ce în anul acesta valoarea lor este de 218,8 mln. lei, anul viitor va fi de 419 mln. lei. Astfel, Fondul de eficiență energetică va constitui 200,5 mln. lei, cu 21 mln. lei mai mult decât în bugetul aprobat pentru 2012, iar pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni sunt planificate 140 mln. lei. Suma proiectelor investiționale în domeniu va constitui 76,3 mln. lei sau cu 47,5 mln. lei mai mult decât în anul 2012.

Totodată, anul viitor vor scădea alocările către rezervele de stat cu 19,3 mln. lei.

Soldul datoriei de stat la sfârșitul anului viitor va constitui 21,6 miliarde lei cu o majorare de 1,1 miliarde lei faţă de 31 decembrie 2012, dintre care 15 miliarde va constitui datoria de stat externă, iar cea internă – circa 6 miliarde de lei.

Ponderea datoriei de stat în PIB, la finele anului 2013, va constitui 21,7%.

Se prognozează atragerea împrumuturilor de stat externe pentru finanțarea proiectelor finanțate din surse externe și susținerea bugetului de stat în sumă de 1 443,5 mln. lei (119,3 mln. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 538,1 mln. lei sau cu 59,4% față de sumele aprobate pe anul 2012.

Creditorii principali sunt Banca Mondială – 52,1 mln. dolari SUA, Banca Europeană pentru Investiţii – 28,3 mln. dolari SUA şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 23,7 mln. dolari SUA.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013 a fost votat în prima şi a doua lectură pe 18 octombrie. Proiectul nu a fost susţinut de către deputaţii comunişti şi cei care au anunţat constituirea fracţiunii deputaţilor independenţi. Deputaţii care nu au votat bugetul şi-au motivat refuzul spunând că acesta este îndreptat împotriva societăţii, este unul dezastruos, elaborat pe interese şi cifrele veniturilor sunt exagerate. Proiectul urmează să fie supus votului în lectura a treia, definitivă.

Experții despre proiectul Legii bugetului de stat pentru 2013

Gheorghe Costandachi, expert economic IDIS „Viitorul”

Bugetul pentru anul 2013 este unul controversat. Majorarea salariilor nu se prevede, iar Guvernul prognozează o inflaţie de 5%. Astfel, cei cu salarii bugetare vor procura mai puţin şi va fi redus volumul de vânzări a serviciilor şi mărfurilor. În general, bugetul de stat pentru anul viitor reflectă o stare de înrăutăţire a bunăstării populaţiei, unde nu se simte nici măcar o rază de înviorare a situaţiei economice.

Conform previziunilor economice pentru anul 2013, se aşteaptă creşteri esenţiale ale producţiei industriale, producţiei agricole şi a investiţiilor în active materiale pe termen lung, însă bugetul de stat prevede o creştere neesenţială de doar 5,8%.

Ponderea impozitelor şi taxelor de import în suma totală a bugetului pentru anul 2013 este de aproximativ 68%.Veniturile formate din operaţiunile de import constituie 82,2% din totalul veniturilor fiscale.

Un alt aspect este dependenţa bugetului de stat de granturile externe, care, pentru anul 2013, sunt prevăzute în mărime de 2,613 mlrd. lei, fiind în creştere cu 213,1 mln. lei.

Totodată, bugetul de stat pentru anul 2013 nu este în concordanţă cu previziunile indicatorilor macroeconomici principali pentru anii 2009-2015. Aceste previziuni prognozează o creştere esenţială a tuturor componentelor economiei naţionale.

Conform acestor previziuni, PIB-ul are tendinţe de scădere pentru anul 2013, iar bugetul de stat are tendinţe de creştere. Or, aceasta nu este compatibil cu o economie funcţională.

Investiţiile pentru micul business au crescut cu 12,5 mln. lei. Oricum, aceste alocaţii sunt insuficiente pentru a dezvolta sectorul real al economiei. În ţările cu economie de piaţă funcţională 85% din economia reală reprezintă businessul mic şi mediu.

Pentru domeniul ştiinţific şi inovare, în anul 2013 vor fi alocate 384 mln. lei, cu 12 mln. mai mult faţă de anul 2012. Cercetarea an de an primeşte finanţări mari de la bugetul de stat, însă pe parcursul a 21 de ani de existenţă a RM nu a fost niciodată calculată eficienţa acestui sector.

Contrar legilor economice clasice, bugetul pentru anul 2013 prevede alocări mult mai reduse pentru educaţie. Consider că reducerea finanţării învăţământului este un fenomen negativ pentru practica unui stat, mai ales în condiţiile în care veniturile lucrătorilor din acest sector sunt cele mai mici din regiune, chiar şi din fostele republici unionale. În schimb, sistemul de ocrotire a sănătăţii va primi cu 254,9 mln. lei mai mult faţă de anul precedent.

Valeriu Prohnițchi, director executiv al Centrului Analitic „Expert-Grup”

Anul viitor, RM nu va avea o creştere a produsului intern brut cu 5 la sută, aşa cum este prognozat în proiectul de lege, întrucât noi estimăm o creștere de 2% și acesta în cazul cel mai bun.

În ceea ce privește ponderea prea mare a granturilor străine, dacă vor crește veniturile, donatorii se vor orienta spre țări mult mai sărace, iar noi trebuie să ne pregătim rațional de această perspectivă.

Deocamdată, politicile fiscale încă n-au fost în stare să reducă economia informală și să aducă resurse în circuitul economico oficial. Ministerul încearcă să facă aceasta prin politicile sale fiscale, prin introducerea cotei TVA de 20% pentru agricultură. Scopul acestei inițiative este de a scoate agricultura din umbră și de a o aduce în sectorul impozabil al economiei. Efectele acestei politici se vor vedea în timp.

Din punctul nostru de vedere, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2013 este un pic prea optimist. Sunt sigur că va fi o creștere economică foarte puternică, poate vor avea loc privatizări masive. Însă eu consider că un buget mai rezervat ar fi fost mai indicat, ținând cont de circumstanțele excepționale meteorologice prin care am trecut anul acesta și de faptul că avem un focar de criză în Uniunea Europeană. Toate acestea dictează o atitudine mai precaută.

Tatiana Lariușin, expert economic IDIS „Viitorul”

Sunt anumite practici care aduc mai multe pagube decât îmbunătățiri așteptate. De exemplu, acest „odios plan” de amenzi și de penalități, care de fiecare dată este inclus în buget în ultimii ani și care, de fapt, este o măsură primitivă de acoperire a riscurilor bugetului. Toată lumea susține, mai ales oamenii de afaceri, că aceste măsuri creează mai multe pagube bugetului decât efecte așteptate, deoarece crește lucrul în umbră și oamenii de afaceri nu dezvoltă afacerile în măsura în care ei ar putea să facă acest lucru

În ceea ce privește deficitul bugetar, ar fi mult mai grav dacă aș programa diminuarea lui, în timp ce avem semnale clare de recesiune în zona unde activează exportatorii noștri, întrucât avem o cerere redusă de servicii și mărfuri. O prognoză mai realistă este că are loc o micșorare a veniturilor din activitățile de export.

Nicio economie nu s-a ridicat pe granturi. Orice „istorie de succes” s-a ridicat pe investiții majore, care vin cu modernizarea economiei, cu generarea crearea noilor locuri de muncă, iar pentru a obține aceasta, avem nevoie de un climat investițional foarte favorabil. Iar acest climat apare atunci când sunt asigurate anumite reguli și anumite instituții funcționează transparent și previzibil.

Granturile sunt obținute pentru a crește capacitatea instituțiilor și economiei noastre și, respectiv, pentru a atinge acest climat investițional favorabil. Majorarea granturilor în 2013 arată că RM n-a trecut această fază de creștere a capacității instituțiilor și n-am trecut la o fază mai avantajoasă în obținerea climatului atrăgător pentru investiții directe. Ceea ce demonstrează că suntem în drum spre schimbarea modelului economic, dar nu cred că această etapă să fie una apropiată, deoarece, deocamdată, capacitatea instituțiilor rămâne una foarte slabă.
În cele din urmă, experții nu văd dorința statutului de a alcătui un buget cât mai transparent în procesul decizional, dar și pe înțelesul oamenilor. Respectiv, omul care aude una din rapoarte și reforme și vede altceva la el în buzunare, susținerea reformelor din partea lui nu va fi. Cetățeanul de rând trebuie să înțeleagă care este situația într-adevăr, câți bani sunt și cum aceștia se cheltuiesc.

Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie buget şi finanţe

În fiecare an, proiectul de buget pentru anul viitor este unul rezervat și responsabil. Nu ne aventurăm în cheltuieli nefondate. Este un buget cu un deficit de 8,5 ori mai mic decât a fost în 2009. Acest lucru permite, în cazul în care lucrurile evoluează într-o direcţie nu prea bună, să venim cu rectificările de rigoare, fără a afecta cheltuielile publice. Suntem destul de rezervaţi în ceea ce priveşte perspectivele economice pentru anul viitor.