Analiză comparată: Căpșunul, coacăzul sau afinul – care este cea mai profitabilă cultură?

1. Căpșunul în câmp

Nelu Orlaie consideră că un fermier debutant, dacă începe cu o jumătate de hectar de căpșuni, poate să aibă niște venituri decente. Cultura cu cel mai mic cost e cultura clasică, unde se face mulcirea cu paie, însă având în vedere că acolo se fac mult mai multe lucrări manuale și prețul în mâini de lucru e în continuă creștere și forța de muncă e tot mai greu de găsit, Nelu Orlaie consideră că raportul dintre costurile totale la cultura clasică cu paie, versus cultura pe folie sunt destul de apropiate.

Iată estimările sale: „La cultura pe folie neagră, irigarea e obligatorie ca să obții niște culturi constante și mari, pentru că dacă prindem un an ploios, cum a fost anul ăsta, toată lumea va obține o producție bună de căpșuni și fără irigații, dar în majoritatea anilor dacă nu ai irigații, producțiile sunt foarte mici. Dacă ai plante din cele mai bune soiuri, cu echipamente de irigații de cea mai bună calitate, ajungi la o investiție de 52-55.000 roni pe hectar, dar o cultură de căpșun dacă e întreținută bine poate ajunge la o producție totală de 80 de tone în cei trei ani de exploatare. În acești 55.000 roni e inclusă și forța de muncă cu culesul din anul înființării. Un om culege în general 60-70 până la 80 kg/zi. Avem vreo 250 de zile de muncă, care traduse în bani înseamnă cam 15.000 roni. La capitolul venituri generate, dacă plantația merge doar în primul an de la plantare și dacă dă 20 de tone de producție și dacă le-ai valorificat cu 4 roni să zicem, cum a fost anul ăsta, când prețul a fost foarte jos, tot ai făcut 80.000 roni, dar în mod normal prețul mediu al căpșunelor a fost de 5 roni pe kg, ceea ce înseamnă că te apropii undeva de 100.000 roni/ha. În primul ani îți scoți costurile de înființare și obții și un profit de 6.000 euro pe hectar. Dacă vrei îți poți lua o marjă de eroare, pentru că apar și cheltuieli neprevăzute. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul. Noi recomandăm debutanților să înceapă cu investiții nu foarte mari, că nu e obligatoriu să începi o afacere pe un hectar. Poți începe o afacere pe 20-30 de ari și în 2-3 ani să o crești”.

2. Căpșunul la solar

Proprietarul pepinierelor Hida nu este adeptul solarului decât într-o singură variantă, a rotației culturilor, cuplată cu un timing de plantare inteligent: „La solar, costul este mare. N-aș recomanda solarul decât dacă-l folosești într-o rotație de culturi, nu numai căpșuni. De exemplu, toamna devreme plantezi căpșuni. Plantele se dezvoltă frumos toamna și și peste iarnă e un loc ideal pentru plăntuțele de căpșun, care sunt protejate de ger și cresc viguros. Primăvara devreme, când prețurile sunt foarte ridicate, vinzi căpșunile pe piață în extrasezon când prețurile sunt mari. Când apar și ceilalți producători pe piață și prețurile cad, deja defrișezi cultura de căpșun și pui plante termofile. În toamnă când se prăbușesc prețurile la legume, la sfârșit de august, început de septembrie, și toți fermierii se concurează unul pe celălalt, tu îți plantezi căpșunile”.

Legat de perspectiva investiției în căpșuni pe termen lung, piața va deveni tot mai aglomerată, ceea ce înseamnă marje de profit mai reduse: „Eu zic că pe piața căpșunului încă 5-6 ani se vor putea câștiga bani fără greutăți, dar perspectiva pe care eu o văd, în funcție și de cererea pe care eu o văd pe piața europeană, este pentru fructele mici de toamnă”. 

3. Coacăzul
O alternativă la investițiile scumpe este cultura de coacăz, la care înființarea culturii costă mult mai puțin și are avantajul că are o durată de viață considerabil mai mare decât căpșunul: ”Coacăzul e o specie mai rustică, investiția e mult mai mică și o astfel de plantație durează 12-15 ani. O investiție cu tot ce-i trebuie plantei, cu tot cu instalație de picurare, plante, întreținere în primul an, este de până la 22.000-25.000 de roni. Producția ajunge undeva la 8 t/ha.

Prețul este între 7 și 9 roni, dar probabil că încă va mai scădea din cauza presiunii internaționale pe preț, dar chiar și în aceste condiții, dacă faci 8 tone cu 6 roni, vin 48.000 roni. Din primul an s-a scos investiția și rămâi și cu profit. Trebuie ținut cont că primul an de producție vine la 2-3 ani de la plantare și mai rămân încă 12 ani în care poți să câștigi bani. Cam 80% din cheltuieli, după ce-ai înființat o plantație, o reprezintă culesul. La un hectar de coacăz e nevoie cam de 200 de zile muncă per om, ceea ce înseamnă o cheltuială de 12.000 roni, la care se adaugă 3.000 roni alte cheltuieli, ceea ce ridică costurile anuale ale unei plantații de coacăz la 15.000 roni. La sfârșit de cules, micul fermier rămâne cu aproximativ 30.000 de roni/ha ceea ce înseamnă ceva, că nu orice patron îți dă un salariu lunar de 2.500 roni la țară, nu?”.

agrointel.ro