Analiştii de la "Le Figaro" sunt pesimişti că liderul ucrainian, interesat să-şi restabilească propria-i putere şi a clanului sau, va accepta această oferta.
În ajunul ceremoniei de deschidere a JO de iarnă de la Soci, Vladimir Putin facea presiuni asupra Kievului. Un consilier personal al liderului rus i-a transmis lui Viktor Ianukovici un mesaj deloc prietenesc. I-a cerut să acţioneze în aşa fel încât rebeliunea din centrul capitalei ucrainiene să nu-i compromită festivităţile olimpice concepute să ofere o nouă imagine internaţională Rusiei.
Concomitent, relatează corespondentul cotidianului "Les Echos" la Moscova, Vladimir Putin menţine presiunile economice şi financiare asupra autorităţilor ucrainiene. El se foloseşte cu abilitate de promisiunea făcută de a-i acordă o a două tranşă de 2 miliarde de euro, în cadrul planului de ajutor în valoare de 15 miliarde euro, negociat în luna decembrie anul trecut, sub formă achiziţionării unei părţi din datoria suverană a Ucrainei. Primele 3 miliarde le-a acordat la sfârşitul anului trecut, următoarea urmând să fie transferată în luna ianuarie.
Schimbarea guvernului de la Kiev şi posibilitatea venirii la putere a opoziţiei au schimbat planurile Moscovei. Într-o prima reacţie, datătoare de speranţe, Putin a garantat că Moscova îşi menţine angajamentul luat în noiembrie pentru că, a subliniat el (cine oare crede?), că "ajutorul a fost promis poporului ucrainian şi nu guvernului". Numai că, vicepremierul rus a venit imediat cu o "corectură", reamintind că Moscova şi Kievul nu s-au pus definitiv de acord în privinţa celei de a două tranşe din ajutorul promis. Astfel de declaraţii, este de părere corespondentul ziarului "Les Echos" au scopul să ţină Kievul în incertitudine, în tensiune.
Moscova, chiar şi în aceste momente dificile, recurge la arma tradiţională- gazele naturale. În afara imenselor dificultăţi financiare, Ucraina a ajuns în incapacitatea de a-şi plăti gazele achiziţionate din Rusia în luna ianuarie. Şi aceasta, în ciuda rabatului la preţ – de 30% – negociat în decembrie. Dintr-odată, relata "Vedomosti", publicaţie rusească de profil financiar, datoria Kievului către Gazprom se ridică la 3,35 miliarde de dolari. O advarata lovitură pentru Ianukovici care, după straniul concediu medical, a decis să-şi ofere "o nouă pauză": şi-a confirmat prezenţa la deschiderea JO de la Soci. Nu este pentru nimeni un secret faptul că, în culisele JO, Ianukovici intenţionează să poarte noi negocieri cu Vladimir Puţin.
Occidentul pune la cale un plan de "salvare" a Ucrainei
Oferta europenilor şi a americanilor, relevă "Le Figaro" într-o analiză a situaţiei dificile în care se află în acest moment Kievul – când Moscova tergiversează acordarea ajutorului financiar promis – nu este încă evaluată în cifre, dar se pare că va depăşi promisiunea iniţială europeană de 610 milioane euro. Lui Ianukovici i-au surâs în noiembrie trecut mai degrabă cele 15 miliarde de dolari promişi de Vladimir Putin în schimbul apropierii de Moscova.
Iată că în acest moment, tergiversările Moscovei repun urgent în discuţie problema asistenţei economice străine pentru a se evita falimentul acestei ţări. Din nou, relevă "Le Figaro", Ianukovici se află într-o dilema: o alegere politică între Rusia şi UE, alternativă pe care liderul ucrainian a refuzat, până în acest moment, să o tranșeze. Noile oferte comune făcute de Bruxelles şi SUA "vizează în mod clar redobândirea unei poziţii preferate de Kiev într-un moment în care Moscova este constrânsă la reţinere de deschiderea JO de la Soci".
Planul UE ar include sprijin financiar imediat pentru Kiev şi un ajutor pe termen mai lung constând în susţinere financiară, garanţii financiare şi credite destinate modernizării industriei. Conţinutul complet al planului nu este încă oficializat dar "The Wall Street Journal" a reuşit să smulgă câteva date de la Catherine Ashton, şefa diplomaţiei UE, cu prilejul recentei reuniuni de la Munchen consacrată problemelor securităţii. Ea a recunoscut că, în acest moment, UE şi SUA "elaborează un plan, un plan ucrainian, care cuprinde ceea ce noi va trebui, chiar din acest moment, să facem…pentru ameliorarea situaţiei", precizând că "mărimea ajutorului pentru Ucraina nu va fi una modestă".
O reuniune a miniştrilor de Externe ai celor 28 de ţări membre ale UE ar putea avea loc la 10 februarie, după ce, în prealabil, dna Ashton ar reuşi să discute cu Ianukovici, tete à tete, oferta şi contrapartidele politice.
Analiştii de la "Le Figaro" sunt însă pesimişti în privinţa reuşitei acestui scenariu. Nimeni şi nimic nu poate garanta că Ianukovici, foarte interesat să restabilească puterea clanului său, ar pute fi gata să opereze reformele politice şi economice solicitate de Occident. Şi, ceea ce este mult mai important, este ideea că dacă Ianukovici ar accepta totuşi oferta respectivă, europenii vor trebui să se clarifice între ei, căci, deși există unitate de faţada împotriva Rusiei, susţine "Le Figaro" citând surse şi diverse poziţii occidentale, între membrii Uniunii există diferenţe de opinii deloc de neglijat. Unii, cum este cazul Parisului şi Berlinului, doresc o simplă apropiere de Ucraina, în timp ce alţii (Bruxellesul sau Varşovia) se pronunţă pentru o adeziune oficializată, în genul Vilniusului.
sursa: curierulnational.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
