(ANALIZĂ) Radiografia unui succes remarcabil în R.Moldova: Un exemplu despre cum poate fi folosită tehnologia pentru împiedicarea votului multiplu

Drumul informatizării este însă doar la început, fiindcă în 2018 se va testa votul electronic, pentru că cei din diaspora să nu mai aibă greutăţi. "Noi am învăţat lecţia din ce au păţit colegii noştri din România", a spus într-un interviu pentru HotNews.ro Iurie Ciocan, preşedinte al Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău. În articol puteţi citi cum au construit vecinii noştri un sistem electronic eficient, ce probleme au avut la prima mare încercare şi cum se va trece la votul electronic

Lupta cu votul multiplu e dusă cu ajutorul internetului

În România un milion de oameni au votat la recentele "prezidenţiale" pe liste suplimentare şi în unele secţii de votare turismul electoral a atins cote uluitoare. Ei bine, vecinii de la est, deşi la multe capitole stau mai rău că noi, au reuşit să ne surclaseze la prevenirea voturilor multiple printr-un sistem ingenios şi mai ales necostisitor.

Moldova a aplicat la nivel naţional un sistem informatic ce previne votul multiplu, existând şi liste electronice ale alegătorilor, pe lângă cele tradiţionale, de pe hârtie. Practic, în fiecare secţie de votare există cel puţin un computer, iar alegătorul, când vine în secţie, trebuie să se înregistreze la operatorul de la calculator, dându-i CNP-ul. Acesta consulta listele în timp real şi vede dacă persoană a mai votat în acea zi undeva. În acest mod se previne votul multiplu, iar "turismul" electoral nu mai este posibil, fiindcă sistemul l-ar depista.

Din 2008 s-a construit proiectul informatizării electorale, în 2009 s-a făcut primul test, la alegerile din 2012 s-au făcut teste extinse şi în localităţi mici, iar acum, la alegerile parlamentare din 2014 s-a aplicat sistemul în toată ţară.

În cele mai mari secţii de votare din Republica Moldova sunt arondaţi 3.000 de alegători, iar în cele mai mici 100-200, acolo fiind câte un singur calculator. Toate calculatoarele au fost conectate la internet şi astfel a putut fi folosit "Registrul electronic al alegătorilor". "Moldova este destul de compactă teritorial, am utilizat capacităţile a patru operatori (cel naţional de telefonie fixă şi trei operatori mobili privaţi)", a explicat şeful CEC, Iurie Ciocan.

Interesant e că proiectul nu a costat zeci de milioane de euro, cum ne-am aştepta dacă ar fi fost creat în România, ci numai două milioane euro, proiectul fiind susţinut financiar şi de UE. Mai mult, nu s-a apelat la giganţi internaţionali de tehnologie, ci soft-ul a fost creat în interiorul CEC, dar cu atragerea unor programatori selectaţi în urmă unui concurs internaţional. "Am avut oferte de la companii internaţionale, preponderent spaniole, au făcut prezentări şi au venit cu oferte, însă ofertele erau mult prea mari că preţ. Spre exemplu, doar pentru câteva module de înregistrare a alegătorilor oferta depăşea două milioane euro. Era vorba de doar câteva module, dar noi, cu două milioane euro am reuşit să rezolvăm tot. Oricum, carenţele de securitate descoperite acum pot fi rezolvate până la alegerile locale şi putem lua măsuri de precauţie", spune Iurie Ciocan.

Apoi, în afară celor două milioane euro, de la buget au mai fost alocaţi circa 30 milioane lei moldoveneşti (1,7 milioane euro) pentru computere, acestea urmând a fi şi folosite la alegerile locale din 2015 şi apoi puse la dispoziţia şcolilor, a explicat Iurie Ciocan

Atacurile dubioase nu au putut opri votarea

Sigur că acest sistem electronic nu avea cum să funcţioneze perfect din prima, existând probleme la unele secţii de votare unde registrul electronic nu a putut fi consultat mereu, "Calculatoarele au mers bine, însă nu şi reţeaua. În unele segmente serverele arătau full busy şi noi acum încercăm să examinăm din care considerente, fiindcă în mod normal, sarcina de baza nu trebuia să încarce atât de mult reţeaua (…) Niciun moment nu s-a oprit votul, noi am mers acum pe două sisteme aplicate în paralel", spune şeful Comisiei Electorale Centrale.

Aceste probleme ar putea să nu fie o pură întâmplare, ci să fie rezultatul unui atac deliberat, însă numai după o investigaţie se va putea spune clar "Sunt anumite presupuneri că au fost tentative de încărcare artificială. Ar fi cel mai neprofesionist să arătăm cu degetul şi să zicem: uite, am fost atacaţi. Noi încercăm să ne lămurim pe interior, dar la prima vedere specialiştii noştri spun că sistemul se încarcă artificial mai mult decât era cazul să fie încărcat. Aici, fie că pe interior avem câteva scripturi care ne-au creat probleme, fie că într-adevăr sarcina a venit de la vreun terminal, un computer, de la un stick exterior. Urmează să ne lămurim, acum ne concetram la totalizarea şi definitivarea rezultatelor finale".

Va renunţă Republica Moldova la listele electorale de hârtie, bazându-se doar pe "Registrul electronic al alegătorului"? Şeful CEC spune că nu prea curând. "Îmi vine greu să zic acum, urmează, cred eu, în câteva rânduri să mergem în paralel cu cele două sisteme pentru că şi alegătorii să aibă o certitudine că totul e bine. Din păcate, ceea ce a fost acum nu ne ajută cu încrederea, trebuie să mai muncim şi să arătăm tuturor că merită trecerea de la un sistem la altul. Nu avem de gând să ne oprim şi principalul scop este dezvoltarea acestui sistem informaţional în aşa mod încât alegătorii noştri, atât cei din diaspora, cât şi cei din ţară, să poată vota electronic, la distanţă".

Diaspora este o prioritate, procedurile au fost simplificate: Noi am învăţat lecţia din ce au păţit colegii noştri din România, AEP şi BEC

Republica Moldova a pornit hotărât pe drumul pe care România promitea demult să o apuce, dar nu a făcut-o. Mai exact, votul electronic va deveni certitudine la est de Prut.

"Aşa e stabilit şi în planul nostru strategic şi în legea privind informatizarea sistemului electoral. În 2018, la următoarele alegeri parlamentare vrem să lansăm un proiect pilot. Acum se dezvoltă procedurile electronice de identificare a cetăţenilor la distanţă, inclusiv încercăm să vedem experienţă altor state cu utilizarea capacităţilor sistemului bancar când se mai fac interconexiuni pentru verificări suplimentare ale cetăţenilor. Că şi ţară, Estonia e un exemplu bun", spune şeful CEC.

Trebuie însă neapărat rezolvate două probleme importante: cum poate fi identificat cetăţeanul la distanţă şi cum poate fi autentificat votul "În 2018 va fi un proiect pilot, însă până atunci trebuie să ne pregătim nu doar tehnic, ci şi moral la nivelul societăţii, dar trebuie să ajustăm şi baza legală care să ne permită să facem acest lucru. Astăzi, nicio lege din Republica Moldova nu reglementează asta, dar avem timp suficient".

Şeful CEC spune că în niciun caz votul electronic nu va fi o varianta obligatorie, ci se vrea a fi o opţiune care să suplimenteze posibilităţile existente, mai ales pentru moldovenii din afară ţării. "Am avut foarte largi discuţii la nivel politic şi administrativ despre faptul că cetăţenii din diaspora votează mai greu din cauza distanţelor până la birourile electorale deschise peste hotare. Am avut 95 de birouri peste hotare, am avut solicitări mult mai mari, dar ne-am putut asumă responsabilitatea doar pentru 95 de birouri. Dacă reuşim să implementăm acest vot la distanţă, cei din diaspora vor fi marii beneficiarii, dar o dată implementat el va avea putere şi pentru cei din ţară.

Şi România a fost o sursă de inspiraţie pentru Moldova, dar nu în sensul pozitiv pentru ţară noastră "Noi am învăţat lecţia din ce au păţit colegii noştri din România, AEP şi BEC, şi am suplinit din start şi numărul de cabine şi de ştampile şi de urne şi să ştiţi că am modificat şi procedura de depunere a declaraţiei pe propria răspundere privind abţinerea de la multiplă votare", explică Ciocan care spune că procedura a fost simplificată la maxim prin modificarea listei electorale suplimentare unde s-a introdus o nouă rubrica unde alegătorul a semnat chiar în lista electorală. "Practic, aplicând semnătură, el declara că se abţine de la multiplă votare, noi am exclus practic necesitatea depunerii unei declaraţii pe o altă coală de hârtie unde ar fi trebuit să scrii ceva, să completezi date, am fluidizat procesul".

Liste electronice vs liste pe hârtie

După scandalul din România, unde un milion de oameni au votat pe liste suplimentare, nu putem decât să ne intrebvam care tip de liste sunt mai actualizate în Republica Moldova: cele de pe hârtie (mai vechi) sau cele electronice (foarte noi)? "Va atrag atenţia în legătură cu următoarele detalii: anterior, toate listele electorale erau compilate în primarii, respectiv primarii introduceau în liste doar locuitorii din comună, iar la ultimele alegeri am avut doar 2,8 milioane de alegători pe hârtie. Ei bine, la aceste alegeri când am lansat Registrul electronic, noi am ajuns să avem în el peste 3,2 milioane. Explicaţia este că pentru prima dată în istoria modernă a Moldovei au primit statut de alegători cetăţenii care stau în localităţile din stânga Nistrului, care sunt temporar în afară controlului constituţional al Chişinăului, dar sunt cetăţeni moldoveni şi au acte de identitate în regulă", spune Iurie Ciocan care precizează că au fost adăugaţi şi 180.000 de oameni care anterior nu erau în listele de pe hârtie, fiindcă nu aveau înregistrare la domiciliu.

Şeful CEC explică faptul că pe varianta tipărită, distribuită în teritoriu, au fost 2,8 miliioane, iar în cea electronică au fost cu 400.000 mai mulţi. Lista electronică este mai completă, dar în Transnistria, neexistând primarii controlate de Chişinău, nu au existat birouri electorale. "Noi le-am creat condiţii pe malul drept al Nistrului, au fost birouri împuternicite care să deservească această categorie de alegători" Chiar şi aşa, nu le-a fost uşor să voteze fiindcă li s-a îngreunat trecerea în partea controlată de Chişinău "Au fost create impedimente de către aşa-numitele autorităţi neconstituţionale din stânga Nistrului care anume în această zi au înăsprit controlul la trecerea de pe malul stâng, pe malul drept şi doar ceva mai mult de 7.000 de alegători au putut vota".

Următorul moment important pentru sistemul electronic de prevenire a votului multiplu va fi în 2015 când se vor ţine alegerile locale. Şeful CEC spune că prioritatea va fi pe întărirea părţii de securitate "Vrem să fortificăm securitatea sistemului, pentru că funcţionalitatea s-a dovedit una foarte bună".

sursa: hotnews.ro