Şi am mai avut un motiv: nu am vrut să-i fie ruşine copilului meu că s-a născut în Moldova”, povesteşte Angela Munteanu-Pojoga, fost corespondent parlamentar la televiziunea publică naţională. După o perioadă bună de timp, cât s-a aflat în Portugalia, acum un an s-a întors acasă împreună cu familia, şi-a deschis o afacere şi a câştigat şi un grant în programul-pilot de atragere a remitenţelor PARE 1+1.
Avea un serviciu decent, poate nu atât de bine plătit cum îşi dorea, dar mai bine comparativ cu alte meserii. Avea o viaţă de jurnalist foarte interesantă şi se părea că ar fi trebuit să se simtă bine acasă. Însă, deşi pe plan profesional lucrurile mergeau foarte bine, pe cel personal nu prea. „Soţul meu a fost nevoit să plece peste hotare la muncă. Timp de trei ani am locuit practic separat, revenea doar pentru intervale scurte de timp, iar copilul voia să-l aibă pe tata alături şi mereu îmi reproşa lipsa lui”, îşi aminteşte Angela Munteanu-Pojoga. Aşa că, într-un final, s-a gândit să renunţe la carieră şi să se facă menajeră în Portugalia, doar să le fie familia întreagă. Din start se aştepta că mai mult de atât nu va putea pretinde într-o ţară străină. „Mulţi înaintea mea plecaseră şi nu reuşiseră nimic, de ce aş reuşi eu mai multe”, se gândea Angela.
„Un dor cu numele Moldova”
Însă, la câteva luni de la plecarea în oraşul portughez Elvas, unde a făcut două cursuri de limba portugheză, moldoveanca a acceptat propunerea venită de la postul de radio din oraş de a realiza o emisiune dedicată emigranţilor români. Aşa a luat naştere buletinul de ştiri „Un dor cu numele Moldova”, special pentru emigranţi, difuzat în fiecare duminică. „Era o nebunie pentru ai noştri care stăteau undeva într-o cafenea şi auzeau vorbindu-se în limba română. Chiar portughezii erau şocaţi la început şi ascultau cu interes, deşi nu înţelegeau tot. În scurt timp, emisiunea a devenit foarte populară”, povesteşte entuziasmată jurnalista.
După o jumătate de an a devenit şi moderatoarea unei emisiuni interactive pentru emigranţii din ţările ex-sovietice la postul de radio din oraşul vecin. Totodată, a hotărât să facă o asociaţie a moldovenilor din Elvas, prin care încerca să promoveze imaginea Moldovei.
„Pâinea de acasă… e mai gustoasă”
Acum un an, când criza economică s-a acutizat, familia Munteanu-Pojoga a hotărât să revină în R. Moldova. „Dar din start ne-am gândit că, dacă nu merge, ne întoarcem în Portugalia. A trecut deja un an şi parcă totul e bine”, spune Angela, deşi recunoaşte că fiul ei mai tânjeşte după ţara în care şi-a petrecut o bună parte a copilăriei şi unde doreşte să se reîntoarcă. „Începe să se adapteze aici, zice că pâinea din Moldova este mai gustoasă decât cea din Portugalia, dar încă e cu gândul la Portugalia”.
„Am şi primit banii din programul PARE 1+1”
Angela îşi aminteşte că, acum un an, când s-a întors în Moldova, a încercat să se angajeze la o televiziune, ca reporter, dar după o zi de muncă într-un ritm nebun a renunţat la idee. „În plus, mi-am dat seama că aici să trăieşti din salariu este imposibil”, a remarcat jurnalista. Şi atunci s-a gândit să-şi deschidă o afacere. A studiat piaţa serviciilor din Moldova şi a pledat pentru o frizerie. Întâmplător, a aflat de programul de atragere a remitenţelor migranţilor de peste hotare şi a hotărât să încerce. „Iniţial, am telefonat, să mă conving că nu este o farsă. Ştii doar cum e la noi…”, povesteşte Angela Munteanu-Pojoga. Faptul că a fost organizat un curs de instruire a antreprenorilor începători a făcut-o să meargă mai departe. „A fost un curs extraordinar, mai ales pentru mine, care nu mai ştiam ce se întâmplă în Moldova în plan legislativ sau economic. După asta, mi-am alcătuit singură business-planul, deşi mulţi cumpărau business-planuri gata făcute de alţii”. Astfel, deja de patru luni este antreprenoare şi îşi administrează propria afacere – o frizerie micuţă într-un cartier din capitală.
„Am şi primit deja finanţarea din program. Am deschis frizeria la 2 mai, iar în luna iunie am primit banii”, susţine participanta la programul PARE 1+1, Angela Munteanu-Pojoga.
Idei preţioase pentru tinerii antreprenori
„Deschiderea unei frizerii este o idee bună, în special în mediul rural. Personal mama mea s-a confruntat cu lipsa unor astfel de servicii: la nuntă nu avea unde să îşi facă coafura şi a trebuit să vină la oraş pentru asta. Cred că ar fi o idee foarte bună de afaceri pentru cei care locuiesc acolo. Mi-aş fi dorit să investesc în mediul rural, dar trebuie să stai acolo pe loc şi eu nu puteam”, spune tânăra antreprenoare. Deşi îi încurajează pe tineri să-şi iniţieze propria afacere la sate, Angela recunoaşte că nu este deloc uşor să faci asta şi că obstacole sunt o mulţime. „La noi, trebuie să recunoaştem, birocraţia este la nivel înalt, dar, dacă eşti insistent, rezolvi problemele. Cel mai dificil este să obţii tot pachetul de documente necesare. La noi fiecare semnătură se obţine foarte greu pentru că fiecare act trebuie să treacă prin nu ştiu câte mâini până să fie gata. Eu cam o jumătate de an am perfectat actele. Am ştiut cum să-mi apăr interesele, dar un om mai puţin informat sau mai timid se va descurca mai greu. Într-adevăr, este dificil, dar nu imposibil. Şi cred că pentru tinerii care au această meserie şi locuiesc în mediul rural este o afacere perfectă”, remarcă Angela. Potrivit ei, pentru deschiderea unei frizerii cu trei locuri de muncă este nevoie de circa 160 mii de lei. În această sumă intră reparaţiile, dotarea tehnică, mobilierul şi produsele necesare.
„Vreau să cred că o să rămân acasă”
„În Portugalia am învăţat să fiu binevoitoare faţă de oameni, faţă de clienţi, fiindcă la noi nu prea există o atitudine de acest fel în societate. Factorii-cheie care duc la succes sunt profesionalismul şi atitudinea corectă faţă de oameni şi eu anume asta încerc să implementez aici”, a menţionat antreprenoarea.
Spre finalul discuţiei, am întrebat-o pe Angela dacă va rămâne în Moldova sau va pleca din nou în Portugalia. Ea a răspuns: „Dacă noi, moldovenii, putem să lucrăm bine în străinătate, să ne respectăm şi să prosperăm, nu văd de ce nu am face lucrul acesta acasă, în R. Moldova. Sunt optimistă şi vreau să cred că voi rămâne acasă”.
PARE 1+1: 30 de beneficiari şi-au primit banii
Potrivit vicedirectorului ODIMM, Viorica Cerbuşcă, 235 de persoane au fost instruite timp de un an, de când a demarat programul de atragere a remitenţelor PARE 1+1. În prezent sunt 49 de contracte semnate cu antreprenorii, iar luni vor fi analizate de către Comitetul de Supraveghere a programului alte 18 cereri. Suma totală a investiţiilor planificate este de 23,5 mln. lei, inclusiv 12,2 mln. lei din remitenţe. Fiecare leu investit în program, atrage 1,7 lei investiţi din remitenţe. Granturile solicitate variază de la 47 de mii lei până la 200 mii lei. Până în prezent au fost efectuate investiţi totale în valoare de 18 mln. lei. Totodată, 30 de beneficiari ai programului PARE 1+1 au primit deja finanţare nerambursabilă integrală sau parţială în valoare totală de 4,4 mln. lei. Domeniile prioritare de investiţii sunt: agricultura, serviciile şi industria alimentară.
