Tarifele pentru apă și canalizare diferă considerabil de la o localitate la alta în Republica Moldova, iar în unele orașe au ajuns la niveluri comparabile sau chiar mai mari decât în unele capitale europene. La Glodeni, de exemplu, un metru cub de apă și canalizare costă aproape 89 de lei, adică aproximativ 4,5 euro, peste tariful de circa 4 euro achitat la Berlin.
Potrivit unei analize realizate de jurnaliștii de la Europalibera.org, tariful mediu pentru apă și canalizare în Republica Moldova este de 44,57 lei, echivalentul a aproximativ 2,2 euro pentru un metru cub.
Deși suma rămâne sub nivelul întâlnit în mai multe țări europene, unde tarifele variază între 3 și 7 euro, raportată la salariul mediu și la puterea de cumpărare a populației, factura este mult mai greu de suportat pentru consumatorii moldoveni. În Ucraina, pentru comparație, tariful este de aproximativ 1,5 euro.
Printre cele mai mari tarife din țară se numără cele din Basarabeasca și Glodeni. La sfârșitul lunii august, prețurile s-au dublat în cele două localități, ajungând la 89,63 lei și, respectiv, 88,93 lei pentru un metru cub de apă și canalizare.
Primarul orașului Glodeni, Stela Onuțu, a declarat că a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să pună „pe pauză” noul tarif, argumentând că acesta reprezintă o povară suplimentară pentru populație și instituțiile publice.
Deocamdată, potrivit primarului, ANRE nu a răspuns solicitării.
Autoritățile locale își pun speranța într-un proiect de aproximativ 40 de milioane de lei, aflat în etapa finală, care prevede extinderea rețelei de apă a orașului și conectarea altor cinci localități din apropiere.
Stela Onuțu susține că realizarea proiectului ar putea duce la reducerea tarifului și ar elimina dependența orașului de actualul operator privat, companie aflată în insolvență din 2015.
Costurile ridicate afectează și instituțiile publice. Potrivit primarului, Spitalul raional Glodeni achită anual peste un milion de lei pentru apă.
În același timp, doar aproximativ jumătate dintre gospodăriile din Glodeni utilizează apa din sistemul centralizat, potrivit datelor ultimului recensământ al locuințelor.
Diferențele dintre localități sunt considerabile. Dacă la Glodeni și Basarabeasca tariful se apropie de 90 de lei, printre cele mai mici prețuri se înregistrează la Chișinău – 20,66 lei pentru un metru cub.
La Bălți, tariful este de 32,15 lei, la Strășeni – 34,14 lei, iar la Cahul – 37,20 lei.
Directorul ANRE, Daniel Mititelu, explică faptul că Republica Moldova nu aplică un tarif unic la nivel național pentru serviciile de alimentare cu apă, canalizare și epurare.
Potrivit acestuia, tariful este influențat de cel puțin 12 factori, printre care cantitatea de apă furnizată, procesul de captare, tratare, transport și distribuție, pierderile din rețea și starea tehnică a infrastructurii.
Astfel, apropierea unei localități de o sursă de apă nu înseamnă automat și un tarif mai mic.
De regulă, tarifele sunt aprobate sau revizuite anual de ANRE, însă operatorii pot solicita ajustări extraordinare atunci când apar factori obiectivi care justifică modificarea costurilor.
În mai multe localități, serviciile de canalizare și epurare sunt mai scumpe decât furnizarea propriu-zisă a apei.
ANRE explică diferența prin procesele tehnologice și structura costurilor. Totodată, numărul consumatorilor conectați la canalizare este, în multe localități, considerabil mai mic decât cel al gospodăriilor conectate la apeduct. Costurile sunt astfel repartizate între mai puțini consumatori.
Tarife relativ mici pentru serviciile de canalizare sunt înregistrate în orașele mari, inclusiv Chișinău, Bălți și Soroca.
Problemele nu se limitează însă la preț. Datele Biroului Național de Statistică pentru 2025 arată diferențe importante și în ceea ce privește accesul populației la infrastructură.
Republica Moldova dispune de aproximativ 22,4 mii de kilometri de rețele de apeduct, cu peste 3% mai mult decât în anul precedent. Rețeaua de canalizare are însă numai 5,9 mii de kilometri.
Puțin peste 69% dintre localitățile țării, adică peste o mie de localități, au acces la sisteme de alimentare cu apă. În cazul canalizării, ponderea scade la doar 11%: 55 de localități urbane și 109 localități rurale.
Cele mai ridicate niveluri de conectare la rețelele de apă sunt în localitățile din municipiul Chișinău și în autonomia găgăuză.
În cazul canalizării, Chișinăul este lider, cu o rată de aproximativ 66%, urmat de Găgăuzia, cu peste 28%. În zona de centru rata este de aproximativ 13%, în sud – 9%, iar în nord – doar 5,4%.
Consumul anual de apă al Republicii Moldova este de aproape 141 de milioane de metri cubi, apa provenind în mare parte din Nistru și Prut. Aproximativ 65% din întregul volum este consumat în municipiul Chișinău.
Autoritățile și-au propus ca până în 2030 rata de acoperire cu apă potabilă să ajungă la 95%, iar cea cu servicii de canalizare să depășească 50% la nivel național.
În jur de 80% dintre sistemele publice de canalizare sunt conectate la stații de epurare.
Din cele 137 de stații existente în țară, 128 sunt funcționale. Prin acestea au fost epurate anul trecut aproximativ 70 de milioane de metri cubi de apă uzată.
Potrivit datelor oficiale, nicio localitate din raioanele Soroca și Rezina nu dispune de stații de epurare. Cea mai bună situație în ceea ce privește funcționalitatea acestora se înregistrează în municipiul Chișinău.
