Apelul Consiliului Unirii către Parlamentul și Guvernul de la Chișinău

Consiliul Unirii s-a relansat prin semnaturile majorității deputaților din Parlamentul de la Chișinău care, în anul 1991, împreună cu deputați din Parlamentul României, au format Consiliul Național al Unirii, ca și prin adeziunile din prezent ale multor reprezentanți ai societății civile de pe ambele maluri ale Prutului și din diasporă.

Consiliul Național al Unirii, la fel ca și Consiliul Unirii, sunt o continuitate a mișcării de rezistență, duse pe diferite căi și prin diferite metode, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, în anul 1812. Un rezultat al acestei lupte a fost Declarația de Unire și Unirea la Patria-mamă, în 1918.

Ca urmare a înțelegerii nazisto-comuniste secrete, cunoscute ca Pactul Ribbentrop-Molotov, URSS a reanexat – prin notele ultimative ale Guvernului sovietic înaintate Guvernului României la 26 iunie 1940 -, teritoriul dintre Prut și Nistru, creînd un nou stat – RSSM. Imediat a renăscut mișcarea de rezistență, devenită ulterior Mișcare de Renaștere Națională, care nu a încetat o clipă lupta pentru reîntregirea poporului român, pentru Unirea Basarabiei cu Țara.

Deși activitatea Consiliului Național al Unirii a fost blocată de forțele antiromânești, venite la putere noi, patrioții români, am decis să prelungim lupta pentru Unirea Basarabiei, prin renașterea Consiliul Unirii, pe 29 februarie, la care aderă continuu partide, reprezentanți ai societății civile și persoane fizice din întreg spațiul românesc și din comunitățile românești de peste hotare. Toți salută crearea unei platforme unioniste comune, prin care să se avanseze spre înfăptuirea Unirii prin a-i convinge, pe cît mai mulți români, să depună, fiecare, efortul de a se regăsi împreuna. Anul 2012 fiind unul simbolic, marcând 200 de ani de ocupație ruso-sovietică a unor teritorii istorice românești, trebuie să însemne implicarea tuturor românilor, aflați într-o gândire și un simț, în scopul reașezării firești a lucrurilor, după modelul reunificării germane.

CU constată activizarea periculoasă, în Republica Moldova, a forțelor revanșarde, antiromânești, care atacă vehement Consiliul Unirii și formează structuri ale ”congresului civic”, ce cheamă la nesupunere civilă, aceste îndemnuri și acțiuni urmând să ajungă în atenția instituțiilor de resort.

Consiliul Unirii, pornind de la această situație, solicită următoarele:

• Parlamentul Republicii Moldova sa respecte documentele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și să scoată în afara legii partidele de sorginte comunistă, a căror ideologie a stat la baza crimelor împotriva umanității în urma cărora au pierit peste 1 milion de oameni, numai  în spațiul dintre Prut și Nistru. Tocmai de aceea, aceste partide au fost declarate ilegale în anul 1991 și trebuie să rămână ilegale, chiar dacă au fost repuse, ulterior, în drepturi, în mod abuziv. La fel cum s-a procedat în alte state din ex-URSS, astăzi membre ale NATO și UE, să fie condamnate crimele regimului totalitar comunist, să fie interzise simbolurile comuniste, care reprezintă o ideologie la fel de criminală ca și cea nazistă, să fie demolate monumentele comuniste din regimul totalitar sovietic.
• Guvernul să înceteze, prin deciziile factorilor Puterii, să persecute opțiunile unioniste ale cetățenilor ce pledează pentru Unirea cu România, să respecte principiile statului de drept și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Consiliul Unirii așteaptă sprijinul deschis din partea guvernanților, așa cum a invocat Partidul Comuniștilor – coloana a cincea a Moscovei în Republica Moldova.
• În loc să scoată, prin metode latente, Istoria Românilor din școli, Guvernul să adopte decizii prin care să se marcheze, la nivel național, datele de importanță majoră din Istoria Românilor, cum ar fi 27 Martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, 16 mai – Zi de comemorare a 200 de ani de ocupație ruso-sovietică a acestui pământ românesc și alte date. Pe 27 martie să se desfășoare în localități manifestări dedicate comemorării deputaților din Sfatul Țării și să se evoce Actul Unirii din anul 1918.

Consiliul Unirii