Aproape 60.000 de cetățeni ai Republicii Moldova așteaptă soluționarea dosarelor de redobândire a cetățeniei române, în condițiile în care procedura durează, în medie, aproape patru ani. Între timp, un grup de parlamentari din România propune modificarea legislației, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în baza legăturilor de familie.
La sfârșitul lunii august 2026, instituția avea în examinare 110.054 de dosare de redobândire a cetățeniei române, depuse în temeiul articolului 11 din Legea cetățeniei. Dintre acestea, 59.437 aparțineau solicitanților cu cetățenie a Republicii Moldova, 30.174 celor cu cetățenie ucraineană, iar 20.443 persoanelor cu alte cetățenii.
Cele mai multe dosare restante au fost depuse în anul 2024, când au fost înregistrate 44.650 de cereri care încă nu fuseseră soluționate. Alte 21.990 de dosare datează din 2023, iar 18.203 din 2025. În evidențele instituției se află inclusiv cereri depuse în 2020 și 2021.
Durata medie de examinare a unui dosar a ajuns la aproximativ 1.370 de zile, echivalentul a trei ani și nouă luni.
Una dintre problemele semnalate este numărul redus de angajați implicați în procesarea cererilor. Deși ANC dispune de 122 de posturi în organigramă, dintre care 103 sunt ocupate, numai 25 de angajați se ocupă direct de examinarea dosarelor depuse în baza articolului 11.
În perioada ianuarie 2025 – august 2026, instituția a examinat 63.224 de dosare. Dintre acestea, 33.860 au primit soluții favorabile, 17.499 au fost respinse, 97 au fost clasate, iar pentru alte 11.768 a fost stabilit un nou termen de soluționare.
Autoritatea explică întârzierile și prin necesitatea verificării autenticității documentelor prezentate de solicitanți. În acest context, ANC a raportat 3.018 cazuri în care instituțiile emitente au confirmat că actele depuse erau false.
Pentru reducerea restanțelor, instituția susține că a implementat măsuri de digitalizare, a reorganizat procedurile interne și a intensificat colaborarea cu autoritățile din Republica Moldova și Ucraina. Totuși, ANC estimează că reducerea duratei de examinare la un nivel considerat rezonabil ar putea necesita încă doi ani.
În paralel, un grup de 14 parlamentari PSD a înaintat un proiect legislativ care prevede modificarea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei române.
Inițiativa, înregistrată la Senat cu numărul L607/2026, propune păstrarea mecanismului special de redobândire a cetățeniei doar pentru persoanele care au deținut efectiv cetățenia română și au pierdut-o. Astfel, descendenții acestora nu ar mai putea solicita cetățenia în nume propriu, în baza legăturii de filiație.
O asemenea modificare ar putea afecta inclusiv cetățenii Republicii Moldova care solicită cetățenia română în baza originii lor.
Pe 3 noiembrie 2026, Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României a acordat aviz negativ proiectului legislativ. Acesta nu reprezintă însă respingerea definitivă a inițiativei.
Anterior, inițiatorii proiectului au declarat că modificările urmăresc reducerea volumului de muncă al Autorității Naționale pentru Cetățenie, combaterea fraudelor și consolidarea legăturii dintre solicitanți și statul român.
Aceștia au mai afirmat că proiectul nu afectează posibilitatea foștilor cetățeni români de a-și redobândi cetățenia. Totuși, propunerea elimină posibilitatea descendenților de a solicita cetățenia în nume propriu prin mecanismul special prevăzut de articolele 10 și 11.
