O importantă realizare a guvernării democratice de la Chişinău din ultimii ani a fost vopsirea casei de nebuni din Chişinău în culoarea verde. Având convingerea că schimbarea democratică care s-a produs la Costiujeni nu este una de faţadă, cerem administraţiei acestei instituţii fundamentale a statului să demareze în perioada de primăvară o serie de acţiuni de profilaxie.
Ca să le fie mai uşor celor de la casa de nebuni, le oferim un indic (vorba lui Ostapciuc). Pe un site independent şi neguvernamental, în cadrul unui „dialog deschis” un „oaspete al primăverii” s-a dat cu părerea despre o serie de persoane publice de la noi. Vă propunem să le urmăriţi, merită atenţie:
Despre Marian Lupu: ** tu-ţi strâmbăciunea mă-tii, pe faţă şi pe verso; Un popor cu demnitate intră în Parlament şi-l dă cu capul în jos pe lunganul ăsta
Despre AIE: o gaşcă de nemernici şi criminali
Despre Mihai Ghimpu: Nebun, dezaxat şi retardat mintal; un tăntălău care are un ideal în cap
Despre V. Plahotniuc şi V. Filat: doi gangsteri
Despre Filat: A inventat legenda despre păpuşar
Despre D. Chirtoacă şi A. Şalaru: Se pricep la muls bugetul statului
Despre Iurie Ciocan: roşeşte când întreabă cineva de unde are casa cu patru etaje şi un „Mercedes” de vreo 200 mii de euro
Despre Alexandru Tănase: are cea mai bogată casă din R. Moldova şi umblă nevastă-sa cu un „Porsche Cayenne”
Despre Dumitru Diacov: un zăpăcit îmbătrânit şi învechit în rele şi un neserios
Celor care comandă „dialogurile deschise” trebuie să le împrospătăm memoria amintindu-le cum acest „oaspete al primăverii” cu doar trei ani în urmă scria donosuri-denunţuri la procuratură şi la CCA, cerând retragerea licenţei de emisie a postului de televiziune PRO TV Chişinău pe motiv că emitea radiaţii în centrul oraşului.
Wikileaks în loc de epilog…
(De la întâlnirea ambasadorului SUA cu Iurie Roşca, 17 decembrie 2008)
Sumar: Ca parte a unei serii de convorbiri de curtoazie cu liderii partidelor politice, ambasadorul s-a întâlnit la 17 decembrie cu Iurie Roşca, preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD). În cadrul unei întâlniri incoerente de peste două ore şi jumătate, Roşca şi-a descris poziţia politică fundamentală, ca fiind opoziţia faţă de influenţa Rusiei şi prezenţa trupelor ruse în Moldova şi şi-a împărtăşit opiniile cu privire la alţi lideri-cheie ai partidelor politice, pe care, de cele mai multe ori, îi consideră ca fiind agenţi corupţi ai Moscovei.
[…]
Comentariu: O lume a conspiraţiei
Roşca se mişcă într-o lume a conspiraţiilor şi a teoriilor conspiraţiei. El vede mâna spionilor Rusiei şi a ex-preşedintelui Petru Lucinschi ca fiind motivaţia secretă din spatele celor mai multe forţe de pe arena politică a Moldovei şi utilizează aceste afirmaţii ca să-şi delegitimize rivalii. În timp ce prima sa referinţă la spionii ruşi a fost interesantă, în momentul în care el a dat vina pe aceiaşi spioni pentru instalarea Pro TV-ului, a fost clar faptul că unele dintre aceste acuzaţii au fost propriile proiecţii politice ale lui Roşca, şi nu realitatea. Cu toate acestea, nu este clar dacă „ameninţările cu moartea” discutate au fost reale sau inventate. În anul 2002, adjunctul lui Roşca, Vlad Cubreacov, a dispărut în împrejurări tulburi şi a fost declarat răpit. El a reapărut două luni mai târziu şi a menţinut povestea cu răpirea, deşi mai târziu mai mulţi dezertori din partid au afirmat că Roşca a organizat incidentul în încercarea de a câştiga sprijin pentru PPCD. Având în vedere slăbiciunea actuală a partidului în sondaje, multe persoane se aşteaptă de la Roşca că va face anumite tentative dramatice în ultima clipă în încercarea de a recâştiga din popularitate. El ar putea fi în proces de clocire a unui complot în care un atentat la viaţa lui să fie pus în scenă, în speranţa de a câştiga sprijin electoral. Sau, el ar putea fi într-adevăr în pericol real şi a calculat că informarea ambasadorului Statelor Unite ar putea avea o anumită valoare de protecţie. Adevărul nu este clar, însă uneori chiar şi paranoicii au duşmani adevăraţi.
Eu nu cred că nu au.
(Toma Necredinciosul)
