După aproape 50 de săptămâni de campanie electorală, cea mai lungă din istoria Austriei, circa 6,4 milioane de cetățeni cu drept de vot ar urma să se prezinte la urne pentru a alege între Hofer, inginer aeronautic în vârstă de 45 de ani, și independentul Alexander Van der Bellen, susținut de Verzi, fost profesor de economie, în vârstă de 72 de ani.
La 22 mai, Van der Bellen s-a impus în fața rivalului său ultranaționalist cu numai 31.000 de voturi diferență (50,35% față de 49,65%), grație avantajului pe care l-a obținut din voturile prin corespondență. Cu toate acestea, după o contestație prezentată de Hofer și de formațiunea sa, Partidul Libertății (FPO, extrema dreaptă), Tribunalul Constituțional a decis să invalideze rezultatul și repetarea turului doi de scrutin.
Peste 600 de ziariști din întreaga lume s-au acreditat pentru a transmite informații cu privire la rezultatul electoral, mai incert ca oricând. Toți analiștii locali sunt de părere că o victorie a populistului Hofer ar fi o lovitură dură pentru supraviețuirea coaliției guvernamentale, formată din social-democrați și democrat-creștini.
În plus, o victorie a lui Hofer ar putea influența situația politică din țara vecină Germania, unde anul viitor vor avea loc alegeri pe fondul creșterii în sondaje a partidului dreptei radicale Alternativa pentru Germania (AfD). Și Franța urmărește cu deosebită atenție evenimentele din Austria, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2017 din Hexagon, în care șefa Frontului Național (FN, populist), Marine le Pen, o mare prietenă a FPO și a liderului acestui partid, Heinz Christian Strache, pare să aibă deja un loc asigurat în cel de-al doilea tur de scrutin, decisiv.
Un triumf al lui Van der Bellen ar însemna un fel de "schimbare de direcție" în lumea occidentală, afectată de ascensiunea populismului după victoria taberei pro-Brexit în Marea Britanie și a republicanului Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA.
Cei doi contracandidați, unul, european convins, iar celălalt, eurosceptic militant, reprezintă viziuni, generații și au temperamente diametral opuse care au fracturat și polarizat țara. Dacă Van der Bellen este susținut de populația urbană, mai educată, și de femei, Hofer are votul rural, mai puțin educat și format în majoritate din bărbați. Simpatizanții lui Van der Bellen se declară optimiști în ceea ce privește viitorul, cei ai lui Hofer — pesimiști, potrivit unui sondaj de opinie.
Unii analiști, precum directorul institutului de sondare a opiniei publice OMG, Wolfgang Bachmayer, estimează că participarea la vot va fi sub cea înregistrată în mai, când a atins 72,65%. O participare masivă la vot l-ar avantaja pe Van der Bellen, consideră analiștii.
Cei doi candidați la președinția Austriei au luptat până în ultimul moment pentru a-i mobiliza nu doar pe cei care au votat în turul doi invalidat, ci și pe cei care cu acea ocazie au preferat să nu se prezinte la urne. Într-o înregistrare video postată pe pagina sa de Facebook, Van der Bellen a făcut sâmbătă un apel la austrieci pentru ca "rațiunea și nu extremele" să stea la baza deciziei lor. "Să ne preocupăm împreună pentru ca viitorul Austriei să fie unul bun. Lăsați-mă să fiu președintele vostru de centru", a spus Van der Bellen într-o înregistrare făcută în stilul mesajelor prezidențiale de Anul Nou.
Și Hoffer a publicat pe pagina sa de Facebook o înregistrare video în care s-a declarat "în favoarea unei Uniuni Europene fără centralism, în care să decidă cetățenii și nu birocrații și elitele". "Încrederea voastră în mine este aspectul cel mai important. Voi face uz de ea în mod responsabil. O datorez generațiilor care vor veni și patriei noastre, Austria. Așa să-mi ajute Dumnezeu", a încheiat Hoffer, care este filmat în timp ce privește pe geam către palatul prezidențial din Viena.
Relațiile dintre cei doi candidați s-au deteriorat în ultimele luni, iar în ultima dezbatere electorală, Hofer, care îl numise deja pe Van der Bellen "mason" și "comunist", a spus despre contracandidatul său că a fost "spion sovietic" și l-a acuzat în repetate rânduri că minte. Deși în Austria președintele are mai degrabă un rol instituțional, Hofer a promis că, dacă va câștiga alegerile, va fi un șef de stat mai activ și va acționa în vederea demiterii guvernului dacă executivul "afectează interesele Austriei".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
