Într-un interviu pentru agenţia LETA, Jansons a remarcat că, în alte ţări, programele de educaţie pentru minorităţi finanţate de stat sunt foarte rare. De obicei acestea sunt finanţate din surse private. El a subliniat că absolvenţii şcolilor medii din Letonia oricum sunt obligaţi să susţine examene de absolvire în limba de stat, iar trecerea la predarea în limba letonă este în interesul elevilor, a subliniat Jansons.
„Trebui să menţinem un echilibru între drepturile minorităţilor naţionale la propria lor limba şi cultură şi interesele statului, pentru că fiecare individ să se integreze în societate, păstrând unicitatea să, dar respectând în acelaşi timp politică statului şi legile sale – a declarat avocatul poporului. Dacă o ţară a stabilit care este limba de stat, orice instituţie de învăţământ este obligată să furnizeze elevilor nivelul de cunoaştere a limbii de stat care să le permită integrarea în societate. Trebuie să se înţeleagă faptul că barieră lingvistică este o barieră totală”.
Potrivit lui, Letonia deja a mers mult mai departe în respectarea drepturilor omului, în special pentru copiii minorităţilor etnice. „Educaţiei bilingve i-am acordat o atenţie sporită din mai multe puncte de vedere” şi am constatat o inegalitate juridică, a declarat Jansons.
„De exemplu, examenul de clasa a nouă pentru copiii ruşi poate fi susţinut în limba rusă, iar restul minorităţilor trebuie să-l susţină în limba de stat. Din punct de vedere juridic nu este corect. Dacă vorbim despre aceeaşi abordare, este necesar să se garanteze tuturor aceleaşi drepturi. De exemplu, copiii ucrainenilor din Letonia, de asemenea, ar trebui să poată susţine examenul de stat în limba ucraineană”- spune avocatul poporului din Letonia.
Conform ultimului recensământ din Letonia, realizat în 2011, ruşii reprezintă 26,9% (aproximativ 557.000) din populaţia ţării. Limba rusă are statut de limba străină.
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
