Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, o rasă ignorată de fermieri

Oamenii de știință au început să creeze Bălțata cu Negru de tip moldovenesc încă prin 1974, dar au recunoscut-o ca rasă de sine stătătoare la sfârșitul anilor 2000. A fost obținută în baza raselor Simmental, răspândită în nordul republicii și Roșie de Stepă din regiunea de sud. Dacă se respectă tehnologia de creștere, o vacă Bălțata cu Negru de tip moldovenesc poate să dea circa 7 mii litri de lapte pe an. Din păcate, în afara instituțiilor de cercetare, câteva sute de capete de Bălțata cu Negru pot fi văzute doar la o singură fermă privată producătoare de lapte, în satul Rujnița, raionul Ocnița. Specialiștii explică situația prin faptul că cererea de vaci de rasă este mai mare decât oferta locală. „Capacitățile fermelor de prăsilă sunt reduse, iar cererea producătorilor este mare, de aceea ei preferă să importe vite de lapte de peste hotare”, explică Valentin Focșa, directorul Institutului Științifico-Practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară. Același motiv este invocat de Gheorghe Țurcanu, directorul unei ferme performante SRL „Strapit” din satul Nișcani, raionul Călărași. Întreprinderea a cumpărat șeptelul de bovine de rasă Simmental din Austria. „De unde puteam să cumpăr junci de rasă locală, dacă la noi în țară nu era marfă?”, se întreabă fermierul. „Dacă ne raportăm la cele 140 mii de capete de vite care există astăzi, atunci 25% ar trebui să fie animale de prăsilă. La noi, în schimb, ele constituie aproximativ un procent, ceea ce înseamnă că anumite rase sunt pe cale de dispariție”, susține unul din profesorii Catedrei de zootehnie din cadrul Universității Agrare. Cu toate acestea, cei care doresc să crească junci de rasă pot apela la Centrul Republican de Ameliorare și Reproducție a Animalelor, care are 840 de oficii în teritoriu. Acestea pot acorda material seminal pentru obținerea unor vaci mai productive. În baza genetică a Centrului se păstrează șapte milioane de doze de material seminal de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, Holstein și rase de carne. Crescătorii de animale pot miza pe subvenții din partea statului. „Dacă noi cumpărăm material seminal cu 3-10 euro, atunci vindem o doză cu 2,16 lei. Se simte diferența. Sectorul creșterii taurinelor e pe brânci, de aceea statul acordă subvenții ”, ne-au comunicat la centrul de ameliorare.

Statul acordă subvenții pentru cumpărarea bovinelor

Tendința de a cumpăra bovine de rasă de peste hotare de către producătorii de lapte este aproape generală. Fermierii optează în special pentru rasa Holstein și Semmental. Prima este și cea mai productivă, o vacă Holstein având capacitatea genetică de a da până la 10 mii litri de lapte pe an. Experții în zootehnie atenționează însă că vitele de import nu rezistă, dacă nu sunt întreținute în condițiile în care au crescut. Prețul unei vite de lapte procurate peste hotare se ridică la peste 2000 de euro (peste 37 mii de lei). Potrivit specialiștilor în zootehnie, o juncă de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, în a patra lună de gestație, de 450 kg, ar costa circa 30 mii de lei. Statul subvenționează cu 65 lei/kg de masă vie achiziționarea animalelor de prăsilă, ceea ce constituie 70 – 75% din prețul total. În general, circa 38% din subvențiile acordate pentru crearea fermelor revin celor de bovine. Conform prevederilor art. 2 a Bugetului de Stat pentru anul 2014 sunt prevăzute 500 milioane de lei plus 114 milioane de lei acordate de țările UE pentru dezvoltarea agriculturii. Antreprenorii pot miza pe compensarea a 60% din costul lucrărilor de utilare și renovare fermelor de zootehnie, iar investițiile în ramura de procesare a laptelui vor fi acoperite de stat în proporție de 30%.

Notă: Cele patru rase de vite cornute mari pentru producția laptelui omologate în Republica Moldova sunt Holstein, Semmental, Bălțata cu Negru de tip moldovenesc și Roșie de Stepă.