Pe măsură ce retragerea banilor din bănci s-a accentuat, acestea au fost nevoite să îşi diminueze rezervele constituite în Banca Naţională a Greciei că să asigure un nivel constant al lichidităţilor, arată reporterii Bloomberg.
Reţeta falimentului: de la gradual la brusc
Andreas Koutras, analist la În Touch Capital Markets din Londra, aminteşte un citat din Hemingway, în care falimentul are două faze: gradual şi brusc. Iar acesta pare să fie drumul pe care îl urmează în prezent băncile elene.
În cel mai negru scenariu, rezervele disponibile vor fi epuizate în aproximativ 3 săptămâni, împingând băncile în insolvenţă, consideră unii economişti.
"Punctul în care vor epuiza rezervele de bani este aproape. Presiunea reprezentată de cheltuielile guvernului, cea pusă asupra băncilor şi a negocierilor politice, converg undeva spre începutul lunii iunie", estimează Malcolm Barr şi David Mackie, doi analişti ai JP Morgan.
Băncile greceşti au folosit până acum 80 de miliarde de euro din programul de asistenţă pentru asigurarea lichidităţilor urgenţe (ELA) al Băncii Centrale Europene.
Surse din cadrul instituţiei susţin că programul ELA poate fi extins până la 95 de miliarde de euro. Însă, acest lucru s-ar putea solda cu impunerea controlului la retragerile de capital, pe măsură ce şi sumele acordate se vor epuiza rapid, iar negocierile nu vor da rezultate.
BCE, Banca Naţională a Grecia şi reprezentanţii guvernului de la Atena au refuzat să discute varianta creşterii plafonului stabilit în cadrul programului ELA. "Suntem la sfârşitul meciului. Situaţia nu poate fi menţinută aşa", a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului Executiv al BCE, într-un interviu pentru un post de radio din Luxemburg.
O şedinţa a membrilor Comitetului Executiv BCE va avea loc pe 3 iunie, cu două zile înainte că Grecia să înregistreze o nouă tranşă din plata împrumutului FMI.
sursa: business24.ro
