La Chișinău, altarul și icoanele par să fi devenit un decor electoral. Mitropolitul Vladimir a primit la slujba Adormirii Maicii Domnului politicieni precum Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, acompaniați de ambasadorul Rusiei. Așa-zisul Bloc Patriotic s-a fotografiat sub binecuvântarea unei instituții religioase subordonate Moscovei, trimițând un mesaj clar de apropiere între politică și religie. Prezența oficialilor străini și a politicienilor locali în spațiul sacru ridică întrebări serioase despre separația Bisericii de stat și folosirea credinței în scopuri electorale.
Acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, sute de preoți moldoveni au călătorit la Moscova împreună cu Șor, fiind întâmpinați fastuos, primiți cu cadouri și carduri MIR, iar la întoarcere au devenit agenți de propagandă electorală. Între predici anti-UE și promovarea directă a candidaților, clerul a fost transformat treptat într-o anexă a campaniilor politice, influențând conștiința alegătorilor prin simboluri religioase și mesaje subtile.
Campania electorală de pe ultima sută de metri a confirmat această practică. Evenimente religioase și ritualuri sacre au fost folosite pentru a legitima și a spori vizibilitatea politicienilor susținuți de Moscova. Astfel, tămâia și ritualurile religioase au devenit instrumente de persuasiune, nu doar simboluri de credință.
Specialiștii în sociologie politică atrag atenția că implicarea Bisericii în campanii poate distorsiona procesul electoral și submina democrația. Când spațiul sacru este folosit pentru a conferi autoritate politică unor candidați, alegătorii primesc un mesaj subtil, dar puternic, despre cine este „aprobat” moral și spiritual.
Acest fenomen arată o problemă structurală: lipsa unui cadru clar care să delimiteze activitatea politică de cea religioasă. În timp ce statul promite transparență și integritate, realitatea arată că instituțiile religioase pot fi folosite ca instrumente electorale, iar tămâia devine, indirect, o armă de influență.
