Având în vedere calitatea de experţi ai „contrabas-ului”, diriguitorii statului nostru s-au gândit să folosească la maxim cunoştinţele lor în acest domeniu, pentru a stoarce cât mai multe foloase (materiale) din această patimă bănoasă, astfel, contrar indicatorilor urmăriţi de Guvern, aceştia au modificat (cu ajutorul neobositului şi neînfricatului preşedinte al Comisiei economie buget şi finanţe) parametrii fiscali pentru ţigările autohtone şi cele de import, pentru a încuraja importurile de ţigări (în vederea reexportării ulterioare prin „contrabas”) şi totodată pentru a gâtui producătorul autohton, care are nişte active super atractive în centrul Chişinăului.
Dar cine să se împotrivească, dacă directoarei Tutun CTC i-a fost stabilită, prin bunăvoinţa ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, o indemnizaţie de concediere de 5 milioane de lei (!), iar dacă întreprinderea poporului va falimenta, din cauza politicii fiscale a guvernanţilor, doamna directoare nu se va supăra, aşteptând să-şi ia cele cinci milioane de lei, juruite de guvernanţi.
SESIZARE privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor Codului Fiscal ce vizează modificarea cotei accizului la articolele din tutun şi au ca finalitate falimentarea producătorilor autohtoni
I. Obiectul sesizării.
Conform dispoziţiilor art. 25 alin. (l) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. art. 38 alin. (l) lit. g), 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, prin prezenta sesizare şi ţinând cont de dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, autorii sesizării solicită respectuos controlul constituţionalităţii unor prevederi din Anexa nr. 1 la titlul IV din Codul fiscal, în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013.
Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile Legii în referinţă prin care Parlamentul a modificat unilateral, contrar propunerii înaintate de Guvern şi fără acordul acestuia, cota accizului la ţigările de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri (ţigări fine), conţinând tutun, indicate la poziţia tarifară: “240220” din Anexa nr. 1 la titlul IV din Codul fiscal, ce au ca finalitate falimentarea producătorilor autohtoni.
II.Expunerea pretinselor încălcări ale Constituţiei, precum şi a argumentelor în sprijinul acestor afirmaţii.
Întru examinarea completă, multe-aspectuală a circumstanţelor de fapt şi de drept, considerăm oportun a expune succint şi în ordine cronologică argumentele pertinente şi utile speţei, ce vor proba cu certitudine neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale contestate.
La 03.12.2013 în Cancelaria Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a fost înregistrat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă de Guvernul Republicii Moldova, fiindu-i atribuit nr. 491 şi fiind anexat (inclusiv) Raportul de expertiză asupra nivelului coruptibilităţii nr. 06/3898 din 05.11.2013, întocmit de Centrul Naţional Anticorupţie.
În redacţia iniţială a proiectului, generic denumit ca „[…] propuneri care rezultă din politica bugetar fiscală şi vamală pe anul 2014 […]” şi conform Notei informative la proiect, Guvernul a propus modificarea cotelor tuturor accizelor, inclusiv în anexa nr. 1 la Titlul IV din Codul Fiscal (cităm): „la poziţia tarifară 240220 la liniuţa unu coloana 4, textul, „45 lei + 24%” se înlocuieşte cu textul, „50 lei + 31%’’;
Ulterior proiectul a fost avizat de Comisiile permanente a Parlamentului, Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului, fiind înaintate şi anumite amendamente din partea unor deputaţi, precum şi propuse anumite modificări sau completări, dar care nu au tangenţă cu obiectul sesizării.
Comisia economie, buget şi finanţe a întocmit Raportul la proiectul de Lege menţionat, în aceiaşi zi acesta fiind adoptat în a doua lectură, iar în Titlul IV din Codul Fiscal, poziţia tarifară 240220, textul, „45 lei + 24%” a fost substituit cu textul contestat cu următorul conţinut: “75 lei + 24%”.
La obiectul sesizării menţionăm că nu cunoaştem contextul integral, dar, precum rezultă din Raportul specificat al Comisiei economie, buget şi finanţe asupra proiectului de lege pentru examinarea acestuia în lectură a II-a, în Sinteza rezultatelor examinării amendamentelor, propunerilor şi obiecţiilor la proiectul de lege (pag.37 şi 38) rezultă că autor al proiectului ar fi fost Comisia economie, buget şi finanţe, contrar art. 73 din Constituţie, care prevede expres care sunt subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă („Dreptul la iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a UTA Găgăuzia.”)
În cronologia celor expuse, în opinia autorilor sesizării acest proiect este neconstituţional întrucât a fost adoptat cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale ce vizează înaintarea unui proiect (amendament) de Lege, prevăzute în Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.96 şi Legea privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001, în lipsa avizului pozitiv al Guvernului, a avizelor Comisiilor permanente a Parlamentului şi a Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului.
La caz, Legea în partea contestată, reprezintă o lovitură în producătorii autohtoni.
De fapt, prin propunerile înaintate, Guvernul a prevăzut o majorare a veniturilor BPN, dar, în alt context a stabilit un echilibru ce ar asigura protecţia producătorilor autohtoni.
Conform prevederilor art. 1231 alin. (1) din Codul Fiscal, la ţigaretele cu filtru (poziţia tarifară 240220), accizele se calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în expresie naturală (1000 bucăţi) la momentul expedierii, sau la momentul importării şi a accizei determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei ad valorem în procente stabilite la preţul maxim de vânzare cu amănuntul.
Respectiv, Guvernul a propus ca textul „45 lei + 24%” să fie înlocuit cu textul „50 lei + 31%’’, iar Parlamentul a ignorat această propune şi a adoptat în final cota accizului “75 lei + 24%”.
Este bine cunoscut ca ţigările de import sunt mai scumpe decât cele autohtone, or, Guvernul, la înaintarea propunerii de stabilire a cotei „ad valorem” în cuantum de “31%” în coraport cu “24%” adoptat de Parlament, a prevăzut expres acest fapt.
La caz considerăm că intenţia unui grup restrâns de persoane ce au promovat acest proiect (sub paravanul Comisiei economie buget şi finanţe) de lege a avut scopul de a falimenta producătorii autohtoni, în special S.A. „Tutun-CTC”, pentru ulterioara privatizare la preţ derizoriu.
„Formula de falimentare” este extrem de simplă – atât la importul ţigărilor cât şi la producătorii autohtoni, se aplică aceiaşi cotă fixă de acciz, 75 lei la 1000 de ţigări, iar cota „ad valorem”, care se calculează din preţul unui pachet a fost menţinută, în situaţia în care Guvernul a propus majorarea acesteia, inclusiv pentru a acumula anumite venituri suplimentare la BPN.
Sub aspect legal considerăm că proiectul respectiv de lege contravine flagrant dispoziţiilor art. 131 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
Conform Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 29 din 22.05.2001, dispoziţiile art. 131 alin. (4) din Constituţie, urmăresc asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce Guvernul le acceptă, are drept scop menţinerea echilibrului bugetar, iar condiţia imperativă privind controlul apriori al autorităţii executive asupra procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligaţiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne şi externe a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat de Parlament.
De asemenea, în Hotărârea menţionată este specificat că raţiunea de stat determină în general competenţa Guvernului şi în special atribuţiile sale în domeniul finanţelor, creditelor, impozitelor, preţurilor şi circulaţiei monetare. Dreptul Guvernului de a accepta (sau de a nu accepta) majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor bugetare printr-o propunere legislativă sau amendament, drept care rezultă expres din norma supusă interpretării, este condiţionat de dispoziţiile constituţionale privind sistemul finanţelor publice naţionale, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul cărora, în temeiul art. 130 alin. (1) din Constituţie, sunt reglementate prin lege.
Oportunitatea statuării constituţionale a normelor prevăzute la art. 131 alin. (4) şi (6) are drept scop evitarea deficitelor bugetare, care pot periclita sistemul financiar-bugetar al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, fiind prestabilit un echilibru bugetar între sursele de venituri şi cele de cheltuială bugetară.
În acelaşi context, conform Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 28.01.2014 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi fiscale referitoare la taxele locale, Curtea a statuat că în conformitate cu exigenţele constituţionale, orice iniţiativă sau propunere legislativă cu impact bugetar urmează a fi prezentată numai după identificarea sursei de finanţare şi cu acceptul prealabil al Guvernului. În acest sens, prevederea alineatului (4) al articolului 131 din Constituţie urmează a fi aplicată în coroborare cu alineatul (6) al respectivului articol.
De asemenea conform pct. 72 din Hotărârea în referinţă, Curtea a specificat expres că: reiterează că: „[…] limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază raţiunea competenţelor de ordin executiv al Guvernului, care în virtutea articolului 96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, iar conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 847/1996 este responsabil de executarea bugetului de stat”.
În elucidarea conţinutului art. 131 alin. (4) din Constituţie, conform pct. 74 din aceiaşi Hotărâre, Curtea a specificat că: „[…] norma respectivă, este unica normă constituţională ce impune o dependenţă decizională directă a Parlamentului faţă de Guvern. O astfel de reglementare, după cum a fost menţionat la §43, legislatorul constituant a dictat-o în vederea corelării eforturilor autorităţii ce edictează bugetul naţional, ca plan al finanţelor publice anuale, cu eforturile autorităţii ce execută acest buget.
De asemenea, scopul normei constituţionale este de a preveni situaţiile de intervenţii legislative imprevizibile ce pot perturba toate procesele bugetare planificate de executiv în baza programelor legislative. Or, planurile bugetare au o programare de lungă durată ce necesită corelări cu posibilităţile şi capacităţile financiare publice de minim un an, iar estimările se efectuează de autorităţile executive conform art. 17 şi art. 18 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar „pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori”.
Respectiv, lipsa acceptului prealabil al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetare constituie o omisiune, iar această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin. (4) din Constituţie.
III. Solicitarea autorilor sesizării.
În contextul celor expuse şi în temeiul normelor invocate, ţinând cont că circumstanţele de fapt şi de drept expuse, solicităm respectuos Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională:
Primirea spre examinare şi declararea admisibilă a prezentei sesizări;
Fixarea examinării sesizării într-un termen cât mai restrâns posibil;
Exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea neconstituţională a textului “75 lei + 24%” de la poziţia tarifară „240220” din Anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, expus în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013.
Autori ai sesizării: Valeriu MUNTEANU, Mihai GHIMPU,
Gheorghe BREGA, Corina FUSU
sursa: munteanu.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
