Bloomberg: Vladimir Putin a pus umărul la salvarea gigantului petrolier al Kremlinului, Rosneft. Acum, compania îi întoarce favoarea

Acum doi ani, gigantul petrolier al Kremlinului se afla pe marginea prăpastiei, lovit de declinul preţurilor petrolului şi de sancţiuni internaţionale chiar în momentul în care avea de făcut plăţi de 20 miliarde de dolari în contul datoriilor, scrie Bloomberg.

În criză de cash, Rosneft a primit ajutor de urgenţă de 15 miliarde de dolari din partea băncii centrale. Acum, este rândul lui Putin să ceară ajutorul Rosneft. Colosul energetic condus de Igor Sechin ajută la umplerea găurii bugetare interne şi susţine Kremlinul peste hotare. Redresarea companiei este un triumf pentru preşedintele rus.

“Este foarte important pentru Kremlin ca Rosneft să fie o companie puternică”, spune James Henderson de la Oxford Institute for Energy Studies. “Politica externă, cât şi o mare parte a politicii interne a Rusiei se bazează pe această companie”.

Recent, Rosneft a cheltuit 330 miliarde de ruble (5 mld. $) pentru a prelua controlul asupra unei alte companii petroliere de la guvern, cea mai mare tranzacţie de privatizare din acest an. Apoi, Putin a susţinut un plan conform căruia Rosneft ar putea cheltui până la 11 miliarde de dolari pentru a răscumpăra o parte importantă din propriile acţiuni de la guvern. Pe 15 octombrie, compania anunţa un acord de achiziţionare a unei rafinării şi a altor active din India. Acordul s-a semnat în timpul unei vizite a lui Putin în Goa.

Cheia redresării Rosneft a fost o combinaţie de inginerie financiară, depreciere a rublei, sprijin politic şi puţin sprijin din partea unor prieteni: plăţi în avans de ordinul miliardelor de dolari din partea unor cumpărători din China. Rosneft stătea pe un munte de cash de peste 22 miliarde de dolari la sfârşitul trimestrului al doilea, aproape dublul nivelului de la începutul anului trecut.

Clădită din rămăşiţele industriei petroliere sovietice, soarta Rosneft a luat o turnură bună odată ce Putin a început să repună sectorul strategic sub controlul Kremlinului la începutul anilor 2000. Acesta l-a instalat pe Sechin la conducerea companiei în 2004. Rosneft a preluat controlul asupra celei mai mari părţi din Yukos.

În 2013, Rosneft a devenit cel mai mare producător petrolier tranzacţionat public de pe planetă când a achiziţionat TNK-BP. Însă la scurt timp după această tranazacţie apropierea Rosneft de Putin a devenit o problemă.

Pe fondul conflictului din Crimeea, SUA au anunţat sancţiuni împotriva lui Sechin, iar mai apoi SUA şi UE au impus limite Rosneft, restrictţionându-i accesul la tehnologie şi pieţele de capital.

La scurt timp, compania cerea Kremlinului sprijin de 43 miliarde de dolari. Putin a refuzat.

“Criza din 2014 a stârnit panică în rândul investitorilor”, spune Oleg Popov, money manager din Moscova.

Cu numai câteva zile înainte ca o datorie de 7 miliarde de dolari să ajungă la scadenţă în decembrie 2014, Rosneft a găsit soluţia. Printr-o serie de tranzacţii complicate, aceasta a emis obligaţiuni de 1.000 miliarde de ruble pe care o bancă locală le-a folosit drept garanţie pentru a împrumuta 15 miliarde de dolari de la banca centrală rusă pe care să le împrumute mai apoi gigantului petrolier. Pentru că banca de stat care a venit cu ideea nu putea participa din cauza sancţiunilor, s-a recurs la o altă instituţie. De teamă ca aceasta să nu fie la rândul ei obiectul unor restrictţii, Rosneft a păstrat natura tranzacţiei secretă.

Când s-a aflat despre tranzacţie însă, investitorii locali, alarmaţi, au început să vândă ruble. Numai o majorare de urgenţă a dobânzilor şi presiunile Kremlinului asupra exportatorilor să vândă valută au reuşit să stabilizeze cursul de schimb.

Modul în care s-a realizat bailoutul a atras critici dure din partea oficialilor, inclusiv din partea lui Putin.

Deprecierea rublei a fost o binecuvântare pentru Rosneft. Un ajutor în plus pentru companie a venit din partea clienţilor chinezi care au făcut plăţi în avans.

Până la începutul acestui an, Sechin îşi recâştigase poziţia privilegiată în relaţia cu Putin. Capitalizarea de piaţă a Rosneft a depăşit-o pe cea a Gazprom pentru prima dată în aprilie.

Potrivit lui Sechin, Rosneft şi-a înjumătăţit datoriile, însă investitorii sunt sceptici. Chiar şi planul companiei de a-şi cumpăra propriile acţiuni este în parte un semn de slăbiciune.

Temerile legate de eficienţa companiei s-au numărat printre motivele pentru care premierul rus Dmitri Medvedev şi unii membri ai guvernului le-au invocat pentru opoziţia faţă de oferta făcută de Rosneft pentru Bashneft. Putin însă a decis împotriva oficialilor săi, declarându-se surprins de opoziţia acestora.

“Pentru leadershipul actual controlul politic este mai important decât eficienţa de pe piaţă”, spune Edward Chow, de la Center for Strategic and International Studies din Washington. 

sursa: mediafax.ro