Este adoptată prima Constituție a R. Moldova

Constituția este legea supremă și principală a R. Moldova și a societății statului. Constituția determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului ș.a.m.d. A fost adoptată pe 29 iulie 1994. Constă din 8 titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. Deputaţii parlamentului de atunci au stabilit prin legea supremă că R. Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar forma sa de guvernământ este republica. Tot atunci s-a specificat că R. Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi pluralismul politic sunt valori supreme ale statului.

30 iulie 1945

Submarinul japonez I-58 scufundă vasul american Indianapolis

În cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, un submarin japonez a scufundat vasul American Indianapolis, omorând 883 de oameni, considerată cea mai grea pierdere din istoria marinei americane.

La bordul navei erau 1196 de oameni, din care în jur de 300 s-au scufundat cu nava. Nava americană a fost lovită în plin de două din cele şase torpile trase asupra ei de către submarinul nipon I-58. Exploziile rezultate au dus la despicarea navei, întrerupând alimentarea cu energie electrică.

Timp de aproape patru zile şi patru nopţi, supravieţuitorii au fost la cheremul rechinilor, ororile înregistrate de echipajele de salvare au provocat groază: 579 de oameni morţi în chinuri indescriptibile, din care mai pluteau, la suprafaţa apei, membre, fragmente de torsuri.
În cea de-a patra zi a calvarului, supravieţuitorii au fost descoperiţi accidental de locotenentul de aviaţie Wilbur C. Gwinn, care pilota aparatul său de tip PV-1 Ventura Bomber. Pilotul american se afla într-o misiune oficială de patrulare, într-o acţiune de rutină legată de supravegherea submarinelor japoneze.

31 iulie 1944

Antoine de Saint-Exupéry este dat dispărut

Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry, născut la 29 iunie 1900, la Lyon, a fost romancier, eseist și reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince”(„Micul Prinț”, 1943), una din cele mai răspândite cărți din lume, tradusă în circa 110 limbi.

În 1921 intră în aviația franceză și, în 1926, devine pilot de linie al unei companii particulare. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial se înrolează în aviația militară franceză și, după armistițiul din 1940, părăsește Franța și se stabilește la New York. În toamna anului 1942, odată cu debarcarea trupelor aliate în Africa de Nord, Saint-Exupéry părăsește America și își reia activitatea de pilot de război.

După o perioadă de instructaj în Statele Unite ale Americii, participă, începând din 1943, la mai multe misiuni în Africa, Sardinia și Corsica. În timpul unui zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane la 31 iulie 1944, avionul său este doborât și Antoine de Saint-Exupéry este considerat de atunci dispărut.

În 1998 s-a găsit în Marea Mediterană o brățară cu gravura numelui său și bucăți din avionul Lightning P38, cu care decolase din Corsica. În octombrie 2003, din largul mării în fața Marsiliei au fost scoase la suprafață fragmente ale avionului, care au putut să fie identificate fără îndoială ca aparținând avionului cu care zburase Saint-Exupéry.

1 august 1883

S-a născut Pantelimon Halippa

La 1 august 1883, la Cubolta, județul Soroca, gubernia Basarabia, se naște Pantelimon Halippa, publicist şi om politic român, președinte al Sfatului Țării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. Pantelimon Halippa a fost unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. Pan Halippa a înființat în 1917 Partidul Național Moldovenesc, după care a fost vicepreședintele și apoi preşedintele Sfatului Ţării care la 27 martie / 9 aprilie 1918 a votat Unirea cu România. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuţi şi de la Alba Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei şi, respectiv, a Transilvaniei cu România. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. Pantelimon Halippa a fost persecutat politic de regimul comunist şi închis la Sighet. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1918, exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

2 august 1940

Stalin semnează decretul privind crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1941 și din 1945 până în 1991. Teritoriul pe care a existat RSS Moldovenească a fost parte a Principatului românesc medieval și precapitalist Moldova. În 1812, partea răsăriteană a Moldovei (numită, începând cu acel an, Basarabia) a fost ocupată de Imperiul Rus în urma Păcii de la București încheiată între ruși și Imperiul Otoman, când în mod fraudulos cele două imperii au lezat integritatea statului medieval românesc Moldova. Până în 1917, Basarabia a fost o gubernie a Imperiului Rus, fără a avea reprezentare în procesul legislativ sau executiv.

3 august 1889

Moare Veronica Micle, poetă română

Veronica Micle, născută Câmpeanu, la 22 aprilie 1850, în Năsăud, a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.

La 7 august 1864 se căsătorește cu Ștefan Micle, profesor universitar, iar mai târziu – rector al Universității din Iași. În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat Mihai Eminescu. La 1 septembrie 1874, Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iași. Va locui în Iași până în octombrie 1877, timp în care are cu Veronica o relație tumultoasă.

La 4 august 1879 moare soțul ei, Ștefan Micle. Rămasă văduvă, Veronica reia legătura cu Eminescu. Cei doi încearcă, fără să reușească, să-și întemeieze o familie.

La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec.

4 august 1919

Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun în Ungaria

Béla Kun, inițial Béla Cohen, s-a născut la 20 februarie 1886, în Lelei, Comitatul Sălaj. A fost un politician maghiar comunist provenit dintr-o familie de evrei, care a condus în anul 1919 revoluția bolșevică din Ungaria. A fost de profesie jurist, însă a activat și ca ziarist. După ce devalizează grav casa băncii unde lucra, Kun Béla fuge în Ungaria, se înrolează în armata austro-ungară, devine prizonier la ruși care îl internează în vederea pregătirii ca ofițer de comando bolșevic. Trimis la Budapesta la finele războiului, pregătește puch-ul bolșevic și la data de 21 martie 1919 preia puterea în Ungaria în fruntea unui comando de comuniști autoproclamat Partidul Comunist din Ungaria.
După un asalt maghiar la Oradea, armata română a trecut Tisa pe 4 august 1919 și a cucerit Budapesta. Între timp, la Seghedin (în magh. Szeged) Miklós Horthy se pregătește pentru preluarea puterii. Pe 14 noiembrie 1919, Horthy devine conducătorul temporar al Ungariei, iar Bela Kun fuge în Austria, unde este luat prizonier.