Care sunt măsurile suplimentare necesare pentru ca România să facă eficientă protecţia frontierelor externe? Ce a răspuns Karl Nehammer

Cancelarul federal austriac Karl Nehammer a declarat jurnaliştilor după întâlnirea avută joi la Bucureşti cu preşedintele României, Klaus Iohannis, că nu există încă un calendar concret pentru dorita admitere deplină a României în spaţiul Schengen, iar foaia de parcurs spre acest obiectiv va depinde de combaterea migraţiei ilegale.

Protecţia frontierelor externe a fost o problemă-cheie în cadrul discuţiilor bilaterale, a declarat Nehammer, subliniind discuţiile constructive. Nehammer şi Iohannis au fost de acord că miniştrii de interne ai celor două ţări au elaborat până acum o foaie de parcurs bună.

Pentru Austria, este crucial să evalueze modul în care evoluează situaţia. Întrebarea decisivă pentru cancelarul federal este: “Ce măsuri suplimentare sunt necesare pentru a face eficientă protecţia frontierelor externe?” România are jumătate din numărul de cereri de azil faţă de Austria. ”Acest lucru înseamnă că, în calitate de ţară fără ieşire la mare, avem în continuare o povară mai mare. Trebuie să ne gândim în permanenţă la modul în care putem combate eficient rutele de migraţie ilegală, adică traficanţii de migranţi. Foaia de parcurs ulterioară va depinde de acest lucru”, a precizat Nehammer, care nu a dorit să înainteze o dată precisă pentru ridicarea vetoului la extinderea Schengen.

Reacția lui Klaus Iohannis

“În discuţia mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă şi acest lucru va consolida şi mai mult securitatea UE pentru beneficiul tuturor cetăţenilor noştri”, a scris Klaus Iohannis pe platforma X (fostă Twitter).

”Am vorbit foarte deschis despre obiecţiile austriece faţă de extinderea rapidă a spaţiului Schengen. Poziţia Austriei rămâne clară şi neschimbată: sistemul Schengen nu funcţionează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a scris şi Nehammer, într-o postare în limba germană, pe aceeaşi reţea, în care a mai susţinut că România este un partener important al Austriei, companiile austriece sunt puternic implicate în România creând mii de locuri de muncă, iar în Austria lucrează mulţi cetăţeni români în domeniul asistenţei medicale.

Protecţia frontierelor externe nu funcţionează, altfel nouă state UE nu ar efectua controale la frontierele lor interne, a insistat Nehammer, conform relatării APA.

Premierul finlandez declarase la congres că Federaţia Rusă a început să aducă mii de migranţi la graniţa finlandeză pentru ca aceştia să o poată trece în primăvară. Aceasta este o altă formă de şantaj împotriva Finlandei, dar arată că migraţia neregulamentară a devenit o preocupare pentru mulţi. ”Am reuşit să punem această problemă pe agenda UE”, a declarat cancelarul, care s-a aflat în capitala României pentru a participa la Congresul Partidului Popular European.

Ce spune preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă, liderul PNL şi preşedintele Senatului României, a calificat miercuri seara manifestul electoral adoptat de Congresul PPE de la Bucureşti drept o “victorie pentru România”. Ciucă a explicat într-o postare pe Facebook că manifestul adoptat în unanimitate a cerut ca România să adere cât mai repede la spaţiul Schengen şi că Austria nu a votat împotrivă, consemnează agenţia austriacă de presă, potrivit căreia majoritatea parlamentarilor Partidului Popular Austriac (OVP) se abţinuseră.

Secretarul general al OVP, Christian Stocker, a explicat abţinerea prin faptul că declaraţia din manifestul electoral conform căreia “Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE” nu este suficientă. OVP continuă să se opună ”cererii ca Bulgaria şi România să fie integrate complet în Schengen cât mai curând posibil”.

Comisia Europeană s-a pronunţat deja de mai multe ori în favoarea admiterii depline a celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie, aminteşte APA.

Potrivit ORF, Stoker declarase înainte de adoptarea documentului că delegaţii OVP nu vor accepta programul electoral al PPE. Există multe propuneri bune şi puncte importante în manifest, dar există şi unele cu care OVP nu poate fi de acord, printre care, în afară de extinderea spaţiului Schengen, se mai numără solicitarea de aprobare a energiei nucleare şi abolirea principiului unanimităţii în politica externă şi de securitate comună. Preşedintele PPE, Manfred Weber, a declarat despre abţinerea declarată a austriecilor că PPE este un partid democratic larg, cu opinii diferite.