Timpul Liber

Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul ar putea să redevină moschee

De peste 15 secole, bazilica Sfânta Sofia nu a fost scutită de furtuni de tot felul. Cu toate acestea, de la înălţimea celor 55 de metri ai săi, Sfânta Sofia, cel mai vizitat monument din Istanbul, a reuşit să treacă peste războaie, să reziste la seisme şi să supravieţuiască multor polemici. 

Sfânta Sofia se află acum, din nou, în centrul unei dezbateri: într-o perioadă în care guvernul turc este acuzat că doreşte să „islamizeze” ţara, vicepremierul turc Bülent Arinç a generat un nou val de controverse, după ce a declarat că doreşte ca această fostă biserică ortodoxă, transformată în muzeu în 1934, să redevină moschee, aşa cum a fost pe vremea Imperiului Otoman.

Asumându-şi rolul de apărător al moştenirii ortodoxe şi bizantine, Grecia a luat imediat poziţie, condamnând aceste declaraţii care „rănesc sentimentele religioase ale milioanelor de creştini”.
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea e.n., biserica în care erau încoronaţi împăraţii bizantini a fost transformată în moschee în secolul al XV-lea, după căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor. În timpul regimului laic al lui Mustafa Kemal, Sfânta Sofia a fost transformată în muzeu şi este vizitată în fiecare an de multe milioane de turişti.(
Micuţa comunitate ortodoxă din fostul Constantinopol a primit la rândul ei cu consternare declaraţiile făcute de Bülent Arinç.
Mihail Vasiliadis, redactorul-şef al ziarului de limbă greacă Apoyevmatini, stabilit la Istanbul, consideră că nu trebuie readusă în discuţie tema unui război interreligios şi că statutul ecumenic al Muzeului Sfânta Sofia i se potriveşte foarte bine fostei biserici.
„Pentru bunul mers al relaţiilor dintre cele două comunităţi, ar fi de preferat ca acest edificiu să rămână un simbol al coabitării”, consideră Vasiliadis, în vârstă de 74 de ani. „Nimeni nu are niciun interes de a pune sare pe rană”, a adăugat el.(
În schimb, în faţa monumentului, tinerii militanţi din Partidul Marii Uniuni (BBP), islamist şi naţionalist, par însă a fi foarte motivaţi. „Cadastrul ne spune că Hagia Sofia (Sfânta Sofia) este o moschee din Cartea sacră, care include morminte, spaţii publice, un loc de rugăciune şi de reculegere şi o şcoală de teologie”, afirmă Bayram Karacan, vicepreşedintele BBP. „Transformarea Sfintei Sofia în muzeu nu a fost niciodată acceptată de poporul turc”, a adăugat el.
În piaţa centrală din cartierul Sultanahmet, care separă Sfânta Sofia de Moscheea Albastră, pietonii formează rânduri strânse pentru a putea să circule, iar mulţi dintre ei se declară uimiți de această surprinzătoare relansare a controverselor legate de statutul monumentului.
„Nu înţeleg de ce, dintr-o dată, ar trebui refăcută o moschee dacă, atât de mult timp, ea a rămas un muzeu care a putut să primească ambele religii”, spune Gelareh Kiazand, un iranian în vârstă de 32 de ani.
De mai multe luni, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, supranumit adeseori „noul sultan”, şi-a multiplicat deciziile cu o conotaţie religioasă puternică – de la restricţionarea comercializării şi consumului de alcool până la autorizarea portului voalului islamic în administraţia centrală.
Două biserici din Turcia au fost transformate recent în moschei. La Istanbul, o mânăstire în ruine, datând din secolul al V-lea e.n., va fi transformată şi ea în moschee, în 2014.

În Turcia, există deja 83 mii de moschei, cu 7% mai mult decât în momentul venirii la putere a premierului Erdogan, în urmă cu 11 ani. Doar în Istanbul există deja peste 3 mii de moschei.
„E deja plin de moschei pe aici şi multe dintre ele sunt goale”, declară, uşor amuzat, Fehmi Simsek, un comerciant din Istanbul. „Cine va umple toate aceste moschei atunci când Hagia Sofia va fi transformată?”, spune el. „În plus, turiştii nu vor mai veni”.
„Există la anumite persoane un fel de complex al inferiorităţii, o anumită nevoie de a afirma necesitatea islamului. De aceea, ei vor ca Sfânta Sofia să devină moschee – pentru că ar fi o altă lovitură adusă laicităţii turce”, a comentat subiectul profesorul Ahmet Kuyas.

Surse: Mediafax, Le Nouvel Observateur, Descoperă.ro
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *