Acesta a fost răpit la 21 iulie 2009 de către reprezentații milițieni de la Tiraspol și acuzat de fals în acte și escrocherie, la procurarea unui bun imobil în stânga Nistrului. În mai puțin de un an, iulie 2009 – mai 2010 acestuia i-au fost înaintate cinci capete de acuzare, au avut loc așa zisele procese, iar la 19 mai 2010 „instanța judecătorească” din or. Bender l-a „condamnat” la 15 ani privațiune de libertate.
Cazul a ajuns în vizorul organelor constituționale abia la sfârșitul anului 2010 când, la cererea rudelor, juriștii Asociației Promo-LEX au expediat o sesizare în adresa Ministerului Afacerilor Interne, prin care au informat instituția despre răpirea şi „condamnarea” unui reprezentant al poliției.
”Arestarea și detenția polițistului Ursu Alexandru, trebuie calificată ca o acțiune de intimidare și persecutare a angajaților poliției naționale care activează în zona de securitate. Fabricarea cauzei penale și ulterior condamnarea polițistului a avut drept scop denigrarea autorităților constituționale care încearcă să-și execute atribuțiile de serviciu în zona de securitate. Este o dovadă a faptului că în regiunea transnistreană nimeni nu se poate simți în siguranță”, a declarat Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului.
În cererea sa către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Alexandru Ursu s-a plâns în temeiul Art. 3 al Convenției (aplicarea torturii și tratamente inumane și degradate în perioada de detenție).
De asemenea, reclamantul a invocat violarea Art. 5 alin. 1 CEDO (dreptul la libertate și siguranță), Art. 6 alin. 1 (dreptul la examinarea cererii de către o instanță superioară) și Art. 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).
În fața înaltei Curți, reclamantul este reprezentat de către avocați şi juriști din cadrul Asociației Promo-LEX.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
