Curtea a fost sesizată de avocatul parlamentar Tudor Lazăr, deputatul în Parlamentul de legislatura a XVIII-a Vasile Balan, Curtea Supremă de Justiţie şi deputatul în Parlament Sergiu Sârbu.
CC a constatat că, în anul 2020, când norma care prevede mărirea stagiului de cotizare a femeilor de la 30 la 35 de ani, va intra pe deplin în vigoare, femeile ce şi-au început activitatea de muncă după vârsta de 22 ani nu vor putea acumula stagiul general de cotizare de 35 de ani şi, astfel, nu vor dobândi dreptul deplin la pensie. Acest fapt este confirmat şi de prevederile Legii învăţământului: învăţământul primar începe la 7 ani, durata ciclului studiilor medii fiind de 12 ani, la care se adaogă studiile superioare, ce cuprind 4-5 ani pentru ambele cicluri, ceea ce demonstrează faptul că o persoană devine specialist cu studii superioare la vârsta de 23-24 ani. Astfel, vârsta reală de pensionare pentru femeile cu studii superioare va fi de 58-59 de ani şi nu 57 cum este acum.
Curtea a examinat şi problema modificării condiţiilor de acordare a pensiilor anticipate şi a altor plăţi sociale judecătorilor şi procurorilor. Remuneraţia judecătorului reprezintă una din componentele de bază ale independenţei lui, fiind o contrabalanţă pentru restricţiile, interdicţiile şi responsabilităţile ce le sunt impuse de societate, iar statutul judecătorului nu trebuie asimilat cu cel al altor funcţionari publici, indiferent de ierarhia acestora în stat. În acelaşi timp, procurorii nu dispun de acelaşi volum de garanţii inerente independenţei judecătorilor în virtutea statutului de magistrat, astfel încât înăsprirea condiţiilor de pensionare a procurorilor nu contravine normelor constituţionale.
Timpul.md
