La baza procesului a stat situația precum un locatar al unui imobil, după ce l-a procurat, a fost inclus în asociația de locatari fără să fie consultat, așa cum nu se afla în țară. Potrivit legii, locatarii sunt obligați să devină membri ai asociației, pentru întreţinerea, reparaţia locuinţelor şi apărarea intereselor lor. Acest locatar însă critică legea care-l obligă să devină membru al asociației de locatari și afirmă că-i este încălcat dreptul la libera asociere din Constituție prin această obligație. Astfel, după ce a acționat în judecată Asociația, în timpul procesului de judecare, a pretins că legea este în dezacord cu Constituția și s-a adresat Curții Constituționale.
Curtea a reținut că potrivit jurisprudenţei sale dreptul la asociere, consfinţit în articolul 41 din Constituţie, prevede posibilitatea cetăţenilor de a se asocia, în mod liber, în partide sau formaţiuni social-politice sau alte tipuri şi forme de organizaţii, care nu au scopuri lucrative şi nu urmăresc obţinerea sau împărţirea unor beneficii.
Curtea a menţionat că Legea condominiului în fondul locativ instituie reglementări privind calitatea de membru al asociaţiei de coproprietari. În acest sens, asociaţia de coproprietari se înfiinţează pentru întreţinerea, exploatarea şi reparaţia locuinţelor sau încăperilor ce le aparţin şi a proprietăţii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asociaţiei cu servicii comunale şi cu alte servicii, pentru reprezentarea şi apărarea intereselor acestora.
CCMa reținut că proprietatea comună în condominiu include toate părţile proprietăţii aflate în folosinţă comună. Astfel, în cazul unui imobil cu mai multe locuinţe, proprietarii de locuințe individuale dețin, inclusiv un drept de coproprietate comună şi forţată asupra spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă. Prin urmare, Curtea a subliniat că calitatea de membru în această asociație este inerent legată de calitatea de proprietar asupra locuinței.
Curtea a menționat că prin constituirea asociaţiilor de coproprietari în condominiu legislatorul a urmărit scopul de a proteja unele interese de ordin general. Or, administrarea şi gestionarea în bune condiţii a proprietăţii comune nu se poate realiza decât în cadrul unei structuri asociative. Prin urmare, impunerea creării acestor asociaţii nu este un scop în sine, dar este o cale de asigurare a procesului de întreţinere a blocurilor locative pentru interesul comun al tuturor coproprietarilor.
Astfel, CCMa conchis că în anumite situaţii legislatorul poate institui forme speciale de asociere pentru a proteja unele interese de ordin general. Totodată, Curtea a reţinut că în esenţă, asociaţia de coproprietari în condominiu este o formă de asociere specifică şi nu are la bază principiile ce guvernează libertatea de asociere în sensul art. 41 din Constituţie.
De asemenea, Curtea a subliniat că prevederea supusă controlului constituţionalităţii nu aduce atingere principiului egalităţii tuturor în faţa legii, deoarece proprietarii locuinţelor, care nu fac parte din condominiu şi nu au o asemenea asociaţie devin subiectul unui alt tip de relații juridice legate de exercitarea dreptului la proprietate asupra bunurilor comune.
În acest sens, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate şi a recunoscut constituţional articolul 22 alin. (4) din Legea condominiului în fondul locativ.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
