Totuși, marea problemă este că, deși volumul de extracție a zăcămintelor de substanțe minerale ajunge la milioane de tone sau metri cubi anual, sunt efectuate lucrări de extracție neautorizate, fenomen care generează pierderi economice considerabile pentru R. Moldova, dar şi agravarea situaţiei ecologice.

Țara noastră deține rezerve industriale de 400 milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite și 1500 de milioane de metri cubi de piatră brută, prundiș, calcar, argilă, iar extragerea substanţelor minerale nemetalifere, conform studiului estimativ executat de Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, se efectuează în aproximativ 900 cariere locale. Totodată, sunt pregătite pentru valorificare 37 de zăcăminte de substanțe minerale, 230 de rezerve sunt explorate, iar 21 de substanțe minerale nu sunt preconizate pentru valorificare.
Vasile Neaga, colaborator știinţific din cadrul Laboratorului de Cercetări Complexe a Scoarţei Terestre, Institutul de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), a remarcat că materia primă minerală a RM este constituită din substanțe minerale utile, dintre care predomină rocile carbonatice, silicioase și argiloase, precum și pietrișurile și nisipurile, gresiile, ghipsul, granitul, grabboul. „Drept urmare, cele mai utilizate substanţe minerale utile în R. Moldova sunt substanţele minerale utile pentru industria construcţiilor, precum calcarul şi argila pentru producerea cimentului”, a remarcat Vasile Neaga.

Mai mult, conform datelor prezentate de Veronica Josu, șef-adjunct al Direcției resurse naturale și biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, în anul 2011 volumul de extracţie a acestora a fost de 768 mii tone. Ghipsul, o altă substanță minerală larg întrebuințată în țara noastră, a atins în anul 2011 un volum de extracţie de 392,4 mii tone, iar nisipul, pentru același an, un volum de 121,2 mii tone. De asemenea, volumul de extracţie a calcarului a ajuns la 1211,8 mii metri cubi, iar a gresiei, în calitate de piatră pentru construcţie, la 18,4 mii metri cubi. Alte substanțe minerale utile, intens utilizate în R. Moldova, sunt granitul, nisipul şi nisip-prundişul pentru pregătirea mortarului şi betonului pentru construcţii, calcarul pentru tăierea blocurilor şi plăcilor.

Sursa grafic: Raportul național al Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM

De altfel, datele arată că industria extractivă, pe parcursul anului trecut, a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 0,8 la sută comparativ cu 2011. De cealaltă parte, în aceeași perioadă, industria prelucrătoare şi sectorul energetic au înregistrat reduceri ale volumului producţiei cu trei la sută şi, respectiv, cu patru la sută faţă de 2011.

Lucrările de exploatare neautorizate duc la pierderi economice considerabile

Totuși, potrivit raportului „Starea mediului în R. Moldova în 2007-2010”, emis de Institutul de Ecologie şi Geografie (IEG) al AȘM, în cele mai multe cazuri, exploatarea acestor lucrări se efectuează fără autorizaţie, fapt care duce la pierderi economice considerabile pentru stat, precum şi la înrăutăţirea situaţiei ecologice în urmă dezvoltării proceselor exogene atât în interiorul carierelor, cât şi în teritoriile adiacente. „Practic, nu se execută lucrări de conservare a carierelor cu activitatea suspendată şi lucrări de recultivare a carierelor cu rezervele epuizate”, se arată în studiul IEG. În acest sens, cercetătorii susțin că este necesar de a fi efectuată inventarierea zăcămintelor minerale nemetalifere existente, estimarea stării acestor zăcăminte şi posibilităţilor lor de valorificare, dar și amplificarea controlului atât din partea Supravegherii geologice de stat, cât şi din partea agenţiilor şi inspecţiilor ecologice asupra carierelor, care nu se exploatează şi necesită a fi re-cultivate.
Apele minerale dețin un loc important în cadrul rezervelor zăcămintelor naturale ale RM

Pe lângă extracția substanțelor minerale utile în stare solidă, în țara noastră are loc și extracția substanțelor minerale în stare lichidă, precum petrolul și apele minerale, și gazoasă (gaze naturale). Un rol deosebit în economia Moldovei au apele subterane, exploatate prin circa 66.00 de sonde şi 132.000 de fântâni și folosite pentru alimentare cu apă potabilă, precum și pentru utilizarea exterioară și tratamentul balneo-sanatorial. Mai mult decât atât, până în momentul actual, sunt evidențiate circa 50 de tipuri de ape subterane – minerale, balneologice, tehnice, termale. Unele tipuri se folosesc în scopuri curative și pentru extragerea unor microelemente.

Ministerul Mediului informează că sunt evidenţiate zăcăminte pentru ape minerale naturale potabile de uz intern, pentru consum în scopul vindecării diferitelor afecţiuni digestive; ape minerale naturale de uz extern, utilizate în cadrul sanatoriilor şi staţiilor balneare pentru uz extern, în scopul tratării diferitelor afecţiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, afecţiuni ale pielii; ape minerale naturale curative, utilizate sub formă de băi, duşuri, masaj subacvatic; ape potabile; ape industriale, folosite în scopuri tehnice, de producţie. În baza acestor ape, în R. Moldova funcţionează un şir de sanatorii, dintre care cele mai cunoscute sunt „Codru” din raionul Călăraşi, „Nistru” din or. Camenca, „Nufărul Alb” din or. Cahul ş.a.

Totodată, în sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi, precum petrol în Văleni, Cahul, gaz natural în Victorovca, Cantemir, și cărbune brun în Etulia, Găgăuzia. Potrivit estimărilor efectuate, datele din perioada sovietică arată că rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale – de 960 milioane metri cubi. Ca rezultat al exploatării zăcământului de petrol Văleni și a manifestării de gaze naturale Victorovca, în anul 2010 au fost extrase circa 12 mii tone de țiței și 9,1 mii metri cubi de gaze.

Întrebate dacă zăcămintele de substanțe minerale active asigură R. Moldova cu suficiente substanțe minerale utile necesare pentru dezvoltarea economiei țării, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Ministerul Economiei au invocat lipsa unei astfel de informații din considerentul că avem o economie de piață, iar oferta este determinată de cerere.

Totodată, cercetătorul Vasile Neaga a remarcat că sunt suficiente rezerve de substanțe minerale utile, dar se află într-o condiție minieră neconvenabilă de exploatat, întrucât, ulterior, ar fi foarte scumpe.

Serviciile informaţionale referitoare la datele geologice despre subsol care conţin informaţii privind structura geologică a teritoriilor, calitatea şi cantitatea rezervelor, condiţiile tehnico-economice, precum şi datele privind sectoarele subsolului ce ţin de extragerea substanţelor minerale utile se prestează contra plată.

Potrivit Direcţiei statistica industriei, energeticii şi construcţiilor a BNS, numărul efectiv de întreprinderi cu activitatea principală „Industria extractivă” care au raportat anul trecut a fost de 101, dintre care două – extracţia petrolului, 99 – alte ramuri. Aici se includ 39 cariere de piatră, 38 – piatră pentru construcţii, una – piatră calcaroasă, ghips şi cretă, 60 – nisip şi pietriş.