Obișnuiesc în weekend să plec acasă, în satul meu de baștină. De obicei, mă refugiez la ai mei când obosesc de toată vălmășeala din capitală. În acele zile, când fac ochi dimineața, întinsă în pătucul copilăriei mele, pornesc televizorul. Apoi tot felul de alte butoane, până transpir, în căutarea unui canal care mi-ar oferi informație veridică și echidistantă.
Primul buton mă duce la Prime, un post de televiziune condus… se știe de către cine. Cum, Doamne, să privesc așa ceva? Pentru câți bani trebuie să te vinzi, ca să lucrezi aici și să torni gogoși zi și noapte? „Guvernul se va implica şi mai activ în rezolvarea problemelor din raioanele R. Moldova”, aud. Depun efort ca să devin curioasă… Și în cap îmi zumzăie întrebarea: oare cum, mama dracului, Guvernul nostru simandicos va soluționa problemele cetățenilor acestui stat, care e furat până-n măduva oaselor?
Dacă mi-am propus să fiu corectă, nu vreau să fac concluzii pripite și-mi ascut urechile. Aud: „Astfel, în fiecare vineri, miniştrii se vor deplasa într-un raion, unde se vor desfăşura şedinţe de Guvern. În cadrul acestora, vor fi abordate problemele locale şi vor fi găsite soluţii”. Bună poamă, dar fiți atenți! Vă imaginați cum nacialnicii noștri frumușei, îmbrăcăței, în pantofiori bine lustruiți, de mii de euro, cu centuri de milioane și sacouri de firmă, se vor aduna într-o bună zi și se vor porni prin raioanele R. Moldova? Prin localitățile, unde mulți oameni trăiesc în condiții inumane și parcurg drumuri sparte, cu noroi până la genunchi…
Greșesc? Ok, să fie și așa, dar totuși, dragii mei politicieni, ne considerați drept persoane de mâna a treia? Cu salariile și mașinile pe care le aveți, vi se înmoaie gura să ne zâmbiți nouă, celor triști și obidiți, făgăduindu-ne un trai decent? Dacă ați face-o doar în campanile electorale, care reprezintă triumful minciunii noastre naționale, mai treacă-meargă, v-am înțelege ipocrizia. Dar voi, dragii mei (vă numesc așa ca să mă auziți!), promovați la scară largă prostia, adică minciuna, chiar și în timpul mandatului! Chiar nu vă e rușine când vă apropiați de tatăl sau mama mea, de scumpii mei bunici, și-i luați în râs prin demagogiile voastre?
Totul are o limită în lumea asta, și puterea, și averea, și dragostea, și disprețul, dar mai întâi de toate minciuna. De aia, dacă vreți să vă mai luăm în serios, aștept să aud la Prime TV o știre de genul: „Au fost alocați bani din fondurile statului pentru reparația drumurilor din satul X și Y”. Sau: „ Șoseaua X sau Y a fost reparată, mâine încep alte reconstrucții”. Și să văd, cu ochii mei, că într-adevăr așa se întâmplă. De altfel, la ce bun vă murdăriți pantofii de firmă strălucitori la așa-zisele întrevederi cu cetățenii? Nu-i deloc suflet în ceea ce faceți, nu-i niciun pic de valoare la mijloc, simțiți?
Dacă cineva nu m-a înțeles, eu, o simplă studentă, îndrăznesc să mă adresez către mai marii R. Moldova. Dacă sunteți la cârma țării pentru a realiza planuri concrete și bine gândite, ce vreți să auziți de la oameni? Vreți să le gustați lacrimile? Nu vă cred! Vreți să vedeți cum aceștia supraviețuiesc cu o mie de lei pe lună, fiind profesori și oameni cu renume? Asta nu e treaba voastră. Datoria pe care v-ați asumat-o e să aveți grijă de noi prin fapte, nu prin vorbe goale, căci vorba multă e sărăcia omului. Noi nu vă urâm, dar nu ne urâți nici voi. Așa se fac înțelegerile între oameni, nu?
Ce faci tu pentru a îmbunătăți situația din R. Moldova? Nu mă las, bre omule, manipulată de declarații iluzorii, ca să nu întindem vorba. Dar tu?
