Chiar dacă banii au ajuns în ţară acum trei ani, iar oamenii au fost informaţi despre virusul hepatic şi consecinţele infectării cu acest virus, RM pierde anual câteva mii de moldoveni în ghearele hepatitei, câteva sute devin invalizi, iar alte cinci mii au nevoie urgentă de tratament pentru ca boala să nu avanseze în cancer. Se pare însă că informaţia pe care au acumulat-o moldovenii graţie generosului grant japonez nu-i prea ajută pe cei care au „prins” boala din cauza medicilor care folosesc echipamente nesterilizate. Cifrele arată că în 60% din cazuri moldovenii s-au îmbolnăvit de hepatită anume prin această „metodă”.
Banii donaţi în 2009 au venit din partea Fondului de Dezvoltare Socială al Japoniei prin intermediul Băncii Mondiale. Cu aceşti bani a fost realizată o campanie de informare şi sensibilizare a opiniei publice faţă de pericolele hepatitei, spoturi publicitare, campanii de donare a sângelui şi de securizare a transfuziilor. Campania a durat trei ani, iar ieri a luat sfârşit. Evident că aveam nevoie de bani, spun specialiştii în medicină, pentru că situaţia era de-a dreptul îngrijorătoare. Nici acum nu suntem de lăudat – RM este pe primul loc în lume după indicele mortalităţii prin ciroză hepatică. Conform datelor statistice oferite de Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP), anual în RM se înregistrează aproximativ cinci mii de cazuri noi de hepatită cronică şi ciroză hepatică de etiologie virală. Din cauza complicaţiilor grave survenite în urma acestor afecţiuni, în fiecare an aproape 200 de pacienţi devin invalizi, iar circa trei mii de persoane decedează.
Datorită unor campanii ample de informare, realizate de Centrul pentru Politici în Sănătate (PAS), moldovenii au aflat ce riscuri implică hepatitele A, B şi C, care sunt căile de infectare şi, desigur, metodele de profilaxie. Un lucru intolerant şi inexplicabil însă îl constituie cazurile foarte frecvente în care oamenii vin să se trateze la medic, dar pleacă bolnavi de hepatită. Informaţiile prezentate de profesorul Constantin Spânu, specialist principal al Ministerului Sănătăţii (MS) în virusologie, sunt foarte sugestive. „60% din cazurile de îmbolnăvire cu hepatită au avut loc prin intervenţii medicale (38% – în stomatologie, 30% – în urma injecţiilor intravenoase). Numeroase sunt situaţiile de infectare în timpul transfuziilor de sânge, precum şi la bolnavii care fac hemodializă, care, pe lângă problemele renale, mai riscă să contracteze şi hepatită din cauza echipamentului medical nesterilizat şi de proastă calitate”, afirmă Spânu.
Ne întrebăm dacă n-ar fi fost mai simplu ca medicii să fie obligaţi să-şi sterilizeze echipamentele cu care lucrează şi să folosească consumabile de unică folosinţă, iar în cazul în care nu respectă aceste reguli să fie amendaţi. „Aşa ar trebui să fie. Dar vedeţi cum suntem noi, moldovenii… Specialişti în domeniu din străinătate ne-au spus că şi ei au astfel de probleme. Dar, dacă se demonstrează că medicul se face vinovat de infectarea cu hepatită a unui om, atunci el este obligat să-i achite întreg tratamentul. La noi e… ca la noi”, recunoaşte, pentru TIMPUL, Constantin Spânu.
Spre exemplu, atunci când mergeţi la stomatolog, ar fi bine să ştiţi că acesta ar trebui să-şi sterilizeze instrumentele într-un cuptor electric special, la temperatura de 180 de grade, timp de două ore. Însă acest lucru nu se practică întotdeauna, pentru că medicii economisesc şi timp, şi bani pentru facturile la energia electrică, ne mai povesteşte sursa noastră.
Există şi alte căi de infectare cu hepatite de tip A, B, C şi E: utilizarea în comun a instrumentarului contaminat sau a acelor de seringă contaminate, precum este în cazul consumatorilor de droguri injectabile, transmiterea pe cale sexuală. Alte căi de transmitere sunt cele legate de practici sociale, culturale şi comportamentale: piercingul, circumcizia, tatuajul, efectuate în condiţii nesterile.
Dacă aceste măsuri elementare s-ar respecta, statul ar salva mulţi vieţi şi… ar economisi mulţi bani. Spre exemplu, tratamentul unui bolnav infectat cu virusul hepatic B costă circa 20 de mii de euro, iar cel al unui bolnav de ciroză hepatică – între 25 şi 40 de mii de dolari, bani pe care moldovenii săraci nu-i au. Nu-i are nici statul. Pentru ca să trateze 5000 de bolnavi cu ciroză hepatică, înregistraţi într-un an, statul ar trebui să investească cel puţin 125 de milioane de dolari. O persoană ce suferă de ciroză hepatică, cu infecţie activă, are şansă să trăiască de la şase până la nouă luni. Specialiştii în virusologie spun că cea mai ieftină metodă de profilaxie împotriva hepatitelor este vaccinarea. Deocamdată există vaccin doar împotriva virusului viral de tip B şi este aplicat nou-născuţilor din anul 1997. Pentru alte tipuri de hepatită nu există vaccinuri, dar se fac testări în Africa Centrală. Acestea ar putea ajunge în RM abia peste 10 ani.
