Nina Lozinschi, coordonatoarea Platformei pentru Egalitate de Gen, a menţionat că societatea civilă a semnat recent o rezoluţie, cerând implicarea autorităţilor. Or, femeile continuă să fie reprezentate insuficient în Parlament şi Guvern. Este mică şi ponderea femeilor antreprenori. Pe de altă parte, 63% din femeile din Moldova au fost supuse cel puţin unei forme de violenţă.
Parlamentului i se cere adoptarea în lectură finală a legii cu privire la introducerea cotei minime de reprezentare pe listele electorale, fortificarea instituţiilor naţionale abilitate cu asigurarea egalităţii de gen. Guvernului i se solicită elaborarea unui nou program pentru asigurarea egalităţii de gen 2016-2020, instituirea unor mecanisme viabile pentru integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile etc.
Alexei Buzu, directorul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a prezentat datele Indexului Egalităţii de Gen 2015, care analizează situaţia din anul precedent. Din cele şase domenii măsurate, în patru s-au înregistrat regrese. Alexei Buzu a precizat că domeniul „piaţa muncii” a înregistrat cele mai mari regrese. În 2014 s-a redus numărul de femei angajate care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, pe când numărul de bărbaţi angajaţi, cu copii de vârstă preşcolară, a rămas acelaşi.
Deşi persistă stereotipurile, populaţia şi-a schimbat uşor percepţia privind rolul femeii în politică, acest domeniu înregistrând o mică îmbunătăţire. Femeile rămân discriminate în ceea ce priveşte accesul la resurse, în special situaţia este proastă în cazul femeile vârstnice. Pensia femeilor rămâne mai mică decât cea a bărbaţilor.
Inegalitate se înregistrează şi în domeniul „sănătate”, dar de această dată partea subreprezentată sunt bărbaţii. Bărbaţii, de diferite vârste, se adresează la medic mult mai rar decât femeile, iar incidenţa bolilor grave şi deceselor este ridicată în rândul reprezentanţilor genului masculin.
sursa: ipn.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
